Pe aceeași temă
Curtea Constituțională a României va judeca pe 9 iulie sesizarea primului ministru privind conflictul juridic de natură constituțională între Guvern și Președinte referitor la reprezentarea statului român la Consiliul European, informeaza Agerpres.
Premierul Victor Ponta afirmă, în sesizarea adresată CCR, că nu contestă dreptul președintelui de a reprezenta statul român la reuniunile Consiliului European, ci doar modul discreționar, arbitrar în care acesta a ales să colaboreze cu Parlamentul și Guvernul — chemat prin Constituție să garanteze obligațiile rezultate din actul aderării.
Primul-ministru a sesizat, marți, Curtea Constituțională a României (CCR) să constate existența unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Președinte, generat de acțiunile concrete ale șefului statului prin care își arogă atribuții și competențe care, potrivit Constituției, aparțin Executivului.
Șefului Guvernului cere CCR să stabilească faptul că președintele României trebuie să delege primului-ministru atribuția de reprezentare a României la reuniunea Consiliului European din 26 iunie.
Premierul Victor Ponta afirmă, în sesizarea adresată CCR, că nu contestă dreptul președintelui de a reprezenta statul român la reuniunile Consiliului European, ci doar modul discreționar, arbitrar în care acesta a ales să colaboreze cu Parlamentul și Guvernul - chemat prin Constituție să garanteze obligațiile rezultate din actul aderării, informeaza Agerpres.
Primul-ministru a sesizat, marți, Curtea Constituțională a României (CCR) să constate existența unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Președinte, generat de acțiunile concrete ale șefului statului prin care își arogă atribuții și competențe care, potrivit Constituției, aparțin Executivului.
Șefului Guvernului cere CCR să stabilească faptul că președintele României trebuie să delege primului-ministru atribuția de reprezentare a României la reuniunea Consiliului European din 26 iunie.
Ponta arată că în 26 iunie va avea loc la Bruxelles reuniunea Consiliului European, a cărei agendă va fi axată, în exclusivitate, pe stabilirea priorităților pentru următorii cinci ani ai Comisiei Europene, al cărei mandat începe în noiembrie 2014.
"Având în vedere că agenda Consiliului European va fi axată pentru perioada 2014—2019 pe creștere economică, competitivitate, crearea de locuri de muncă (Semestrul european, energie și schimbări climatice) și pe definirea unor linii strategice pe aria de libertate, securitate și justiție, am solicitat președintelui României, în data de 16 iunie a.c, oficial și public, să-mi delege atribuția de reprezentare a statului român, prin adresa înregistrată la Cabinetul Primului — Ministru sub nr. 5/3455 din 16 iunie 2014.
Președintele nu a delegat primului — ministru atribuția de reprezentare a statului român la Consiliu, deși subiectele de pe ordinea de zi țin în totalitate de atribuțiile constituționale ale Guvernului. Mai mult decât atât, președintele nu a solicitat elemente de mandat pentru participarea sa la reuniunea Consiliului European, demers în opinia mea necesar, având in vedere subiectele de pe agenda de lucru", susține premierul în sesizare.
Potrivit documentului, nici Guvernul și nici Parlamentul nu au fost informate și nici consultate asupra poziției pe care președintele o va susține la reuniunea Consiliului European.
"Acest lucru face parte din principiul cooperării dintre autoritățile statului, a loialității acestei cooperări și era absolut necesar să fi fost făcut pentru a se stabili poziția României. Ori în acest caz toate cele trei autorități publice au atribuții și răspunderi concrete, numai ele împreună reprezentând suveranitatea poporului", se mai spune în sesizare.
Ponta subliniază că este un conflict juridic întrucât vizează determinarea rolului pe care îl au președintele și Guvernul în definirea și orientarea poziției statului român ca membru al Uniunii Europene.
El invocă jurisprudența constantă a CCR care a stabilit că un conflict juridic de natură constituțională între autorități presupune acte sau acțiuni concrete prin care o autoritate sau mai multe își arogă puteri, atribuții sau competențe, care potrivit Constituției, aparțin altora, precum și o prevedere din Tratatul privind Uniunea Europeană : "statele membre sunt reprezentate în Consiliul European de șefii lor de stat sau de guvern și în Consiliu de guvernele lor care, la rândul lor, răspund în mod democratic, fie în fața parlamentelor naționale, fie in fata cetățenilor lor".
"Prevederea din Tratatul Uniunii Europene este alternativă și impune ca fiecare stat membru, prin raportare la prevederile constituționale proprii, să stabilească autoritatea publică care participă la Consiliul Europei, șeful statului sau primul — ministru, astfel încât reprezentarea să fie girată cu cel mai înalt grad de legitimitate. (...) Din totalul celor 28 de state membre ale Uniunii Europene, un număr de 26 sunt reprezentate la reuniunile Consiliului European la nivel de prim-ministru", mai arată premierul.
El adaugă că judecătorii CCR au statuat că regimul politic consacrat de Constituție în România este unul semi-prezidențial, președintele reprezentând statul român în planul politicii externe și că în exercitarea atribuțiilor el poate participă la reuniunile Consiliului European în calitate de șef al statului, iar această atribuție poate fi delegată, în mod expres, primului—ministru.
"Prin Decizia nr. 449 din 6 noiembrie 2013 (...), Curtea (...) a stabilit că ' ... o atare putere de apreciere a președintelui României nu este una nelimitată sau arbitrară, ci aprecierea în concret trebuie să țină cont de anumite criterii obiective, precum: (1) autoritatea publică cea mai bine poziționată în raport cu subiectele abordate în cadrul Consiliului European, (2) poziția Președintelui României sau a prim—ministrului asupra acestor subiecte să fie legitimată de un punct de vedere concordant cu cel al Parlamentului sau (5) dificultățile pe care le implică sarcina implementării celor stabilite in cadrul Consiliului European. Decizia politică de delegare a atribuției de participare la reuniunile Consiliului European trebuie să aibă în vedere criteriile mai sus menționate. în vederea realizării unui consens între autoritățile publice implicate: Președintele României, respectiv prim-ministrul. iar decizia luată trebuie să țină cont și de principiul constituțional al cooperării loiale " se precizează în sesizare.
De asemenea, este menționat art. 102 din Constituție care stabilește expres că Executivul, potrivit programului de guvernare acceptat de Parlament, asigură realizarea politicii interne și externe a țării și exercită conducerea generală a administrației publice.
"Prin urmare, cele două autorități publice au atribuții expres stabilite în Constituție și niciuna dintre ele nu poate exercita atribuțiile celeilalte ", se mai precizează în contestație.
Șeful Executivului susține că art. 80 din Constituție prevede faptul că președintele reprezintă statul român, dar nu prevede că este reprezentantul statului român, în sens exclusiv, România putând fi reprezentată și de alte autorități publice în funcție de atribuțiile legale ale acestuia.
"Având în vedere faptul că Președintele României nu a delegat primului-ministru atribuția de a reprezenta România la reuniunea Consiliului European din 26 — 27 iunie 2014, deși punctele de pe ordinea de zi au un conținut care corespunde atribuțiilor constituționale ale Guvernului, apreciez că ne aflăm în situația unui conflict juridic de natură constituțională complex și anume — Președintele României nu-și îndeplinește obligația de a delega pe primul ministru la această reuniune deși trebuie să facă acest lucru în raport cu atribuțiile acestor autorități publice, pe de o parte, iar pe de altă parte exercită atribuții constituționale ale Guvernului, angajează țara fără o minimă consultare a autorităților publice competente, stabilind în mod unilateral mandatul de reprezentare a statului român la reuniunea Consiliului European", mai subliniază autorul sesizării.
