Pe aceeași temă
Premierul Victor Ponta a anuntat, joi, de la Palatul Victoria, ca Guvernul Romaniei a decis sa reduca CAS-ul cu 5% incepand de la 1 octombrie, chiar daca expertii FMI nu au fost de acord cu aceasta propunere. Delegatia FMI care a purtat negocieri cu Guvernul Romaniei in ultimele zece zile a anuntat ca a avut "discutii constructive" cu oficialii romani, dar anumite probleme au ramas nerezolvate, se precizeaza intr-un comunicat remis presei joi seara, relateaza ziare.com.
Echipele de negociatori ale FMI si Comisiei Europene s-au aflat la Bucuresti in perioada 2-12 iunie, prilej cu care s-a constatat faptul ca "economia a continuat sa isi revina si este de asteptat o crestere de 2,8% in acest an", se precizeaza in comunicatul postat pe site-ul FMI. Totodata, se subliniaza faptul ca instabilitatea fiscala s-a redus, iar deficitul curent a ramas la un nivel coborat.
In privinta perioadei care urmeaza, "echipele au purtat discutii constructive cu autoritatile romane despre progresele care vor fi facute de acum inainte si s-a ajuns la un acord cu privire la politici importante din acest punct de vedere. Cu toate acestea, anumite aspecte au ramas in suspensie", se precizeaza in comunicatul citat, cu mentiunea ca discutiile cu autoritatile romane vor continua.
Premierul Victor Ponta a anuntat, joi, de la Palatul Victoria, ca Guvernul Romaniei a decis sa reduca CAS-ul cu 5% incepand de la 1 octombrie, in ciuda faptului ca expertii FMI prezenti la Bucuresti nu au fost de acord cu aceasta propunere. Reducerea CAS, obligaţie fiscală ce revine atât angajatorilor, cât şi angajaţilor şi care se află la unul dintre cele mai ridicate niveluri în UE, este una dintre ţintele importante ale Guvernului Ponta. “Faptul că am cuprins în Memorandum (convenit cu Fondul Monetar Internaţional – n.r.) intenţia foarte clară de a reduce contribuţiile de asigurări sociale cu o valoare semnificativă, de 5%, de la 1 iulie este un angajament politic pe care-l vom îndeplini”, spunea premierul în toamna anului trecut. “Sigur că nu e uşor, dar tot ce am promis până acum am făcut, şi vom face şi reducerea CAS, pentru că este o măsură bună, corectă pentru economie şi e un angajament politic foarte clar”, adăuga el, conform ziarului Romania Libera.
Prim-ministrul a dat asigurari ca bugetul poate suporta impactul generat de aceasta masura, care a fost estimat la circa 850 de milioane de lei, motiv pentru care nu vor fi impuse noi taxe sau impozite. Anterior, Guvernul promisese ca va aplica masura de la 1 aprilie, iar apoi a avansat 1 iulie ca nou termen. Guvernul îşi poate permite reducerea CAS în 2014, dar măsura trebuie să fie sustenabilă pe termen lung, în 2015 şi 2016, ani pentru care nu au fost identificate resursele, a declarat joi premierul Victor Ponta, într-un interviu acordat Bloomberg. România nu va avea nevoie să reînnoiască acordul cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), care ajunge la final anul viitor, a mai spus Ponta în interviul menţionat.
CITITI SI: ESEC in negocierile Guvern-FMI: Troica NU ESTE DE ACORD cu reducerea CAS
Exista cel putin cinci motive pentru care FMI nu a fost de acord cu reducerea CAS in 2014, care sunt strans legate intre ele. Ministrul Finantelor, Ioana Petrescu, a precizat la finalul lunii mai ca "gaura" creata de scaderea CAS va fi acoperita doar din veniturile bugetare si din incasarile din taxa pe constructii speciale. Mai mult, nu vor fi luate alte masuri compensatorii, precum largirea bazei de impozitare.
Totusi, creditorii internationali nu s-au lasat convinsi de aceste argumente, mai ales ca datele pentru primele luni ale anului nu arata o situatie prea roz. Mai exact, veniturile bugetare au crescut cu doar 4% in perioada mentionata, desi Guvernul se astepta la un avans dublu, de 8%. Pe de alta parte, incasarile din taxa pe constructii speciale nu pot fi cuantificate inca, avand in vedere ca firmele abia au depus declaratia aferenta la ANAF.
In consecinta, analistul Aurelian Dochia sustine ca FMI a fost prudent, de aceea nu a fost de acord cu implementarea masurii in acest an, mai ales de la 1 iulie. "Decizia e rezonabila, avand in vedere ca Guvernul nu a demonstrat ca exista inca resurse pentru reducerea CAS. Este un moment favorabil, avand in vedere ca datele macroeconomice arata bine, iar pietele financiare au transmis semnale pozitive fata de situatia Romaniei. In consecinta, nu vor exista consecinte negative din cauza acestei amanari", a precizat analistul. Mai mult, el a apreciat ca FMI actioneaza cu precautie si ca nu vrea sa se bazeze pe vorbe, ci vrea sa vada cifre si fapte.
CITITI SI: Victor Ponta:Romania NU VA FI NEVOITA sa reinnoiasca acordul cu FMI
Dupa discutiile cu delegatia FMI, deputatul PDL Andreea Paul a atras atentia ca Romania trebuie sa se incadreze in tinta de deficit stabilita, de 2,2%, si ca acesta este unul dintre motivele pentru care nu ar vrea aplicarea masurii incepand cu acest an. Aceeasi idee a fost transmisa de insusi seful delegatiei FMI in Romania, Andrea Schaechter, in timpul vizitei la Bucuresti din noiembrie 2013.
"Sa nu uitam obiectivul principal. Guvernul s-a angajat sa mentina un deficit care sa fie in zona 2,2% din PIB. Veniturile au fost mai slabe, iar in 2014 avem cheltuieli suplimentare pentru salarii si pensii si alte investitii, deci, in mod clar, pentru a acoperi aceste costuri trebuie sa gasesti o cale de a prioritiza", a spus oficialul Fondului. Andrea Schaechter a reiterat atunci ca 2014 e un termen prea scurt pentru aplicarea masurii, insa ramane pe agenda discutiilor.
Desi merge inainte cu aplicarea diminuarii CAS, Ioana Petrescu a sustinut ca Romania se va incadra in tinta de deficit. "Am fost de acord cu principiul ca trebuie sa stam in tinta de deficit. Am ajuns la concluzia ca e mai intelept sa aplicam de la 1 octombrie, impactul e mult mai redus, ne putem permite acest lucru si din incasarile bugetare. Deocamdata, pe primele 5 luni, s-a cheltuit sub asteptari (...) avem mai multe buffere care, la 1 octombrie, daca celelalte solutii nu merg, se pot accesa", a spus Ioana Petrescu, joi seara, subliniind ca reducerea CAS cu 5% la angajator "se poate acoperi pe ultimele trei luni".
Tot anul trecut, oficialul FMI a amintit ca reducerea CAS nu este inclusa in buget. Tocmai de aceea institutia a vrut sa discute masura in noiembrie, dupa ce Guvernul va prezenta proiectul de buget pentru 2015. Mai mult, in toamna ar avea si o situatie mai clara a incasarilor si a evolutiei financiare din prima jumatate de an.
Andreea Paul a mai precizat ca incasarile foarte slabe din primele patru luni ale acestui an "reclama ori masuri compensatorii prin taxe noi, ori taieri suplimentare de cheltuieli bugetare". "Guvernul nu este pregatit pentru a sustine cu masuri compensatorii sau cu taieri de cheltuieli promisiunile pe care le-au facut in zona diminuarii CAS cu cinci puncte procentuale", a transmis deputatul PDL.
De aceeasi parere este si analistul Mircea Cosea. Intr-o interventie telefonica, la B1 TV, el a mentionat ca dezacordul dintre Guvern si FMI este un lucru ingrijorator si reprezinta un semnal ca economia merge prost si nu poate sustine reducerea CAS. Analistul a avertizat si ca aplicarea masurii trebuie sa fie compensata cu o crestere de taxe sau cu introducerea unor noi biruri. Pe de alta parte, Aurelian Dochia a mentionat ca acest scenariu nu are sens, avand in vedere ca Guvernul ar urma sa taie dintr-o parte si sa dea in alta.
In ciuda faptului ca Ioana Petrescu nu vrea masuri compensatorii, exista voci care sustin ca ele ar fi necesare. Unul dintre adeptii acestui plan este avocatul Costel Gilca, managing partener al SCPA Gilca si Vasiliu. El a declarat pentru ziare.com ca "simpla diminuare a CAS fara nici un alt sprijin (cu titlul de exemplu, obligativitatea reinvestirii in productie a acestei sume) nu face altceva decat sa creasca in mod artificial profitul companiilor, care vor utiliza acest profit in scopuri personale".
In consecinta, castigul obtinut de companii din aceasta masura ar trebui sa fie redirectionat catre redresare, investitii si creare de noi locuri de munca. "Daca profitul obtinut de companii nu va fi reinvestit in dezvoltarea societatii, ci va fi 'scos din productie si utilizat in 'placeri' ale actionarilor (masini mai scumpe, case de vacanta sau alte asemenea finalitati), reducerea CAS nu va avea nici un impact economic", a precizat avocatul.
Dupa esecul negocierilor, pe site-ul FMI a fost publicat un comunicat oficial. "Economia si-a continuat recuperarea si ne asteptam la o crestere de 2,8% pentru acest an. Dezechilibrele fiscale s-au micsorat, iar deficitul bugetar ramane la un nivel redus. Delegatia a avut discutii contructive cu autoritatile romane legate de asigurarea unui progres pe viitor si au ajuns la o intelegere in ceea ce priveste politici importante pe aceasta tema. Totusi, unele probleme raman in aer. Discutiile vor continua", se arata in informarea FMI.
Fostul premier Calin Popescu Tariceanu a laudat, joi, Guvernul Ponta pentru ca a avut curajul sa se opuna FMI in subiectul reducerii CAS. "Un guvern condus de un premier social-democrat isi asuma aceste masuri si, chiar azi am observat, are curajul, sa se opuna modului in care FMI, cu mentalitatea de mic contabil, gandeste si analizeaza perspectivele economice ale Romaniei si refuza Guvernului aceasta optiune majora, care dupa parerea mea a dat un impuls important revigorarii economice", a declarat Tariceanu.
O opinie contrara a avut, insa, democrat-liberalul Catalin Predoiu. "Negocierile (...) au fost un esec rasunator. Ponta incearca sa pacaleasca FMI, dupa ce a fost prins iar cu temele nefacute. Nici n-au plecat bine reprezentantii Fondului, ca s-a grabit sa anunte reducerea CAS cu cinci puncte procentuale, fara a avea acordul acestei institutii si fara sa prezinte masurile economice care sa sustina aceasta reducere. Masura reducerii CAS va fi aplicata de la 1 octombrie, din prima zi a campaniei electorale, ceea ce arata disperarea sa in batalia politica pentru presedintie", a sustinut Predoiu, intr-un comunicat remis Ziare.com, adaugand ca reducerea CAS e necesara, insa trebuie dublata de masuri compensatorii.
Economistul Florin Cîţu spune că refuzul FMI nu este o surpriză. Acesta poate fi explicat de o convingere a FMI că astfel de măsuri trebuie adoptate de la începutul unui an, nu de la jumătatea acestuia. O altă posibilă cauză este o eventuală neîncredere referitoare la colectarea unor sume importante de bani în viitor în contul taxei pe stâlp. ”Probabil există temerea că agenţii economici vor găsi căi de eludare a taxei”, a spus el, citat de Romania Libera.
Fostul ministru de Finanţe şi membru în Comisia de profil a Camerei Deputaţilor, Gheorghe Ialomiţianu afirmă că în discuţiile purtate cu FMI instituţia şi-a declarat acordul privind reducerea CAS sub rezerva prezentării de către Guvern a unor soluţii de compensare a efectelor bugetare. În prima parte a anului curent rezultatele sunt dezastruoase. ”În luna mai 2014 s-au încasat la buget cu 200 de milioane lei mai puţin decât în mai 2013. Este surprinzător deoarece aceasta este luna în care au existat şi acciza suplimentară la carburanţi şi taxa pe stâlp”, spune el. Ialomiţianu adaugă că ne aşteaptă o rectificare bugetară negativă, că investiţiile Guvernului sunt în scădere (pentru a economisi bani) şi că anul 2015 va fi şi mai dificil deoarece România s-a angajat să îşi crească cheltuielile militare şi să scadă deficitul structural la sub 1% din PIB. Există informaţii neoficiale privind existenţa unor discuţii referitoare la micşorarea CAS cu 2,5% şi creşterea deficitului bugetar pentru acoperirea efectelor.
Pe lângă faptul că nu şi-a dat acordul asupra micşorării contribuţiei, FMI pleacă din România fără a avea scrisoare de intenţie, caz rareori întâlnit. ”În general, FMI pleacă fără o scrisoare de intenţie atunci când fie România nu îşi îndeplineşte angajamentele, fie părţile nu se înţeleg la negocieri”. Un caz similar a mai fost întâlnit în 2012. Atunci a fost ratată ţinta arieratelor, iar acordul cu FMI a fost prelungit cu câteva luni pentru a putea fi îndeplinite angajamentele luate de noi, a spus Ialomiţianu, citat de Romania Libera.
Potrivit surselor oficiale citate de Mediafax, board-ul FMI se va reuni abia în toamnă pentru a analiza rezultatele misiunii de evaluare. La board-ul din toamnă, cel mai probabil în luna noiembrie, vor fi astfel analizate atât rezultatele acestei misiuni de evaluare, cât şi cele ale misiunii programate pentru iulie-august.
