Arhivă PDF începând din 1990 I Abonamente Revista 22 I Access Abonați PDF



Beteșuguri și remedii ale presei românești
2012-11-27
1

Partea dureroasă a raportului MEDIADEM este reflecția asupra statutului profesional al jurnaliștilor din România.

Copleșită de asaltul politic asupra statului și a vieții de zi cu zi, societatea românească s-a apă­rat ca un organism slab, manipulabil, inca­pabil de reacție critică de masă. Mass-media, supuse unor schimbări for­ța­te de criza globală, dar și de lipsa de viziune a autorităților, s-au aliniat punându-se în sluj­ba bătăliilor politice și de afa­ceri, părăsind în multe cazuri misiunea de mediator sau ar­bitru al comunicării sociale. Ana­lizele și dezbaterile de fond des­pre soarta presei din România au rămas în grija unor pro­iec­te sau organisme internaționale, fiindcă în­gri­jorările și reacțiile europene, de pildă, sunt mai adecvate decât cele conjuncturale in­ter­ne. Raportul MEDIADEM, redactat de Ioana Avă­dani într-un program european care identifică deficiențele politicilor media în 14 țări, oferă un tratament pe termen lung al bolilor presei românești, aflată în deficit de independență, de profesionalism și de atenție din partea de­ci­denților.

Concluzii neliniștitoare, consemnate de Cris­tian Ghinea, se impun în studiul de caz care pre­cede raportul: legislația europeană pri­vi­toa­re la protecția libertății presei este carica­tu­ri­zată la noi, piața dominată de televiziune este vulnerabilizată de tendința aglutinării în jurul mogulilor care controlează editorial presa, aşe­zând-o în slujba intereselor de putere și câștig oneros, avantajul intrării fa­cile în profesie aduce aluviuni de incompetență și insta­bi­li­tate în breaslă, asocierea pro­fesională și morală se face greu și fără ecou, iar societatea nu privește independența presei ca pe o valoare demnă de apă­rat. Trecerea TVR de la o te­le­viziune de stat roasă de da­to­rii și insecuritate financiară la statutul de televiziune publică este un proces încă neîncheiat, din voința clasei politice de a o menține în subordonare. Nimeni n-a murit din asta. Cât privește politicile dezvoltate în pes­te 20 de ani în sprijinul independenței sa­le, presa n-a fost mai norocoasă decât sora ei siameză, democrația: „Prima observație es­te lipsa oricărei strategii pe termen lung în formarea pieței de mass-media, care să aibă la bază garanțiile pentru libertatea de ex­pri­mare, a liberei circulații a informației și liber­tatea presei… O a doua observație este că, în ciuda faptului că sectorul mass-media este dominat de actori privați, autoritățile statului sunt cele care decid în formularea de politici… O a treia observație vizează faptul că autoritățile române au o atitudine reactivă în ceea ce privește formularea de politici publice, căutând mai curând soluții de ordin legislativ la problemele existente, în locul unor măsuri menite să contureze un mediu care să favorizeze dezvoltarea mass-media“, adaugă raportul MEDIADEM.

Dacă există soluții pentru a însănătoși bol­na­vul, ele țin, hélas!, de voința politicului, un doc­tor incompetent. Rețeta ar trebui să conțină o strategie națională privind accesul la in­for­mația publică, în virtutea căruia își definește presa misiunea, o strategie neutră tehnologic și larg dezbătută public, apoi un antidot la abu­zul de poziție dominantă în audiovizual, prin consolidarea sistemului dual, public și pri­vat. Aici, compoziția medicamentului este de­terminată de transparența proprietății și a finanțării, de modificarea legii televiziunii și ra­dioului public, pentru a fi scoase din sclavia po­litică, de criteriile oneste ale alocării pu­bli­cității de stat. Leacuri aproape necunoscute se adaugă rețetei: tranziția rapidă spre trans­misia de televiziune digital terestră cu termen limită asumat 2015, de care guvernele Ro­mâ­niei nu au habar, păstrarea unui regim liber pentru Internet, după ce tratatul ACTA a fost anulat la nivel european, participarea au­to­ri­tăților de reglementare românești și a minis­te­relor la elaborarea politicilor la nivelul UE și al Con­siliului Europei (documente de poziție și de negociere, sugestii în privința libertății pre­sei, revizuiri, coordonări de politici etc.).

Partea dureroasă a raportului este reflecția asu­pra statutului profesional al jurnaliștilor din România, erodat de atacurile politicienilor, de scăderea valorii sociale a acestei munci, de instabilitatea jobului, de partizanatul vizibil după 2008, toate conducând la deprecierea pro­dusului jurnalistic și la instalarea unui con­text agresiv și nerușinat, în disoluția reperelor etice. „Jurnaliștii și editorii trebuie să re­câș­tige controlul asupra profesiei. Trebuie să adop­te și să aplice cu bună credință coduri de con­duită care să ducă la creșterea calității jur­na­lismului și care să consolideze încrederea pu­blicului în rolul mass-media. Actorii privați tre­buie să respecte - și autoritățile trebuie să impună respectarea – normelor care ga­ran­tează condiții decente de muncă pentru jur­na­liști și pentru alți angajați din sectorul mass-media. Pregătirea profesională pe tot par­cur­sul vieții a profesioniștilor din mass-media trebuie să devină o clauză standard în toate contractele de angajare“. Cum „trebuie“ să se întâmple toate acestea e altă poveste. //

TAGS :
Comentarii
viorel domenico 2012-11-29
TVR este macinata de doua mari cancere. Cel la vedere, reprezentat de traida Elwis Saftoiu, Zgabercea Cristian, Demeter Andras si cel ascuns ce raspunde la numele RADU IRINA. Trimisa acolo de FELIX VOICULESCU sa distruga TVR, ea detine adevarate friie ale puterii, ea ordona, ea selecteaza, ea sorteaza. Ca un detaliu. Navetista, traseista IRINA RAU a revenit in TVR fara coincurs cind deja situatia institutiei era dramatica. La fel a fost cu propagandistul RADU CALIN CRISTEA
Total 1 comments.
Recomandari
635
 Bref
 Media Culpa
 Numarul Curent
DESENAND (CA) LUMEA
 Vis a vis
 Scrisori de la cititori
 Prieteni 22