Avem nevoie de bazine de inot si baze sportive?

Fara Autor | 28.07.2006

Pe aceeași temă

Nationala de polo a Romaniei a reusit sa se claseze pe locul 6 la ultima editie a Cupei Mondiale, in ciuda lipsei unei infrastructuri adecvate pentru practicarea acestui sport in regim de performanta. Pornind de la aceasta situatie, pe 12 iulie 2006, Grupul pentru Dialog Social (GDS) si Federatia Romana de Polo au organizat o dezbatere cu tema Avem nevoie de bazine de inot si baze sportive?. Discutiile au avut in vedere nu numai dificultatile pe care le intampina sportul de performanta, ci si partea de agrement sau de initiere in polo ori inot. Printre invitati s-au numarat oficiali ai administratiei locale si ai administratiei sportului, reprezentanti ai federatiilor sportive, antrenori, fosti si actuali sportivi, precum si alti sustinatori ai sportului.

 

Clarificarea problemelor

 

Radu Filipescu (presedintele CA al GDS): Multumesc tuturor invitatilor, inclusiv d-lui Octavian Bellu, ca au acceptat invitatia la aceasta discutie si speram in continuare ca vom putea colabora. Avem alaturi de noi reprezentanti ai poloului si ai Federatiei de Polo in acest demers propus de multi iubitori ai poloului, dar si ai sportului, in general. Avem o situatie deosebita: echipa nationala de polo a obtinut un rezultat exceptional - pozitia 6 in lume la un campionat mondial la Montréal, Canada. E o conjunctura deosebita in care antrenorii echipelor de club care au avut rezultate bune au realizat o legatura optima cu jucatorii de polo din strainatate. E meritul antrenorilor, e meritul antrenorului federal Vlad Hagiu, care a venit si cu experienta lui de jucator. Vlad ne-a sustinut demersul, desi nu poate sa fie in aceasta seara aici pentru ca are un program foarte incarcat, dar incercam sa luam legatura cu el prin telefon.

Inotul si poloul au mai multe laturi de la care vrem sa incepem discutia. Este intai latura sportului de performanta, care ne-a dat acum aceasta bucurie, dar mai este si partea de agrement, partea de sport in afara performantei; e partea de initiere pentru copii. Amandoua aceste laturi ale inotului nu au sanse, mai ales la Bucuresti, care are o situatie nefericita legata de situatia bazinelor. Sunt orase de provincie mai bine administrate, care au bazine chiar foarte reusite. Daca cineva merge acum la 23 August, pentru abonati e un afis mare pe care scrie "Nu mai sunt locuri". Daca un parinte merge cu copilul observa ca pe un culoar de inot sunt si 25 de copii. Pentru a obtine anumite rezultate si pentru a exista multi copii din oras care sa invete sa inoate este insuficient. Si Dinamo este acum foarte animat, bazinul cel mai bine si eficient organizat, dar este insuficient si ca dotare, si pentru perioada de vara. Iarna este numai bazinul Floreasca, care e construit acum 53 de ani. Deci e o problema. Ne aflam intr-o situatie acum in care putem sa solicitam forurilor de resort, care inseamna cei care administreaza resursele financiare pentru Bucuresti, pentru tara, sa se aloce fonduri pentru construirea unor bazine. La nivelul Bucurestiului, administratia locala ar putea sa aiba un rol mai important, la nivelul tarii sunt primariile, dar este si problema fostului Minister al Sportului, care acum nemaifiind minister, cred ca are o vizibilitate mai mica, e Agentie.

Octavian Bellu (consilier prezidential): Intentia mea este ca acest dialog pe care-l vom avea aici sa aiba si o eficienta vizibila. Exista o problema care poate fi impartita in doua sectoare: ceea ce dorim, un sector foarte important, motivant si care ne face sa fim foarte entuziasti, si ceea ce putem sa facem. Entuziasmul nostru scade brusc, pentru ca sunt multe probleme de rezolvat repede si ar trebui sa discutam pentru polo si pentru inot care sunt prioritatile. Eu cred ca, privind problema la modul general, prioritatea zero este reprezentata de Jocurile Olimpice, in special pentru inot, dar, de ce nu, si pentru polo. Sunt aspecte care tin de capacitatile sau de capabilitatile pe care le-au dovedit organele locale. Nu intamplator am fost in diferite zone ale tarii, unde am vazut lucruri bine asezate, bine gandite. Am fost la Braila, dar am, din pacate, multe informatii legate de faptul ca cei care sunt pusi acolo sa gestioneze problemele sportului de performanta nu prea o fac. Probabil o sa intervin si o sa va spun ce-am vazut si in Braila, si in alte zone ale tarii, ce memorii am mai primit, legate de situatia unor baze sportive, care fie se afla in litigii interminabile si nu pot fi folosite in scopul pentru care au fost construite, fie sunt inchise si nimeni nu explica de ce sunt inchise. D-l Hagiu mi-a dat o lista intreaga de bazine care trec a fi "in functiune". O sa va dovedesc ca sunt bazine care nu sunt in functiune. Chiar daca sunt superdotate, renovate, s-au cheltuit multi bani pentru a fi aduse la standardele normale, nu mai zic europene sau mondiale, totusi nu functioneaza, sunt folosite in alte scopuri. La inot vor incepe calificarile pentru Jocurile Olimpice. Sper ca cei adunati aici sa poata actiona fiecare in zona lui sau impreuna intr-o anumita zona, pentru ca poate vom reusi sa miscam lucrurile altfel, de o maniera care sa ne dea speranta ca, nu maine, poimaine, dar cel putin in cateva luni se vor rezolva lucrurile si pentru polo, si pentru inot, in asa fel incat sa obtina rezultatele pe care ni le dorim la Olimpiada si in competitiile internationale.

R. Filipescu: Ideal asa ar fi, sa reusim sa gasim niste solutii. Dar problema e ca solutiile apartin altora. O parte a solutiilor tine de administratia locala.

O. Bellu: Aici apare problema: ce putem face noi? Am impresia ca nu gestionam ce avem cum trebuie. N-am reusit sa scapam de mentalitatea asta ca in bazinul de inot se face si polo. Peste tot in lume sunt bazine numai pentru polo, nu si pentru inot. Inca n-am inteles unii dintre noi ce inseamna parteneriat public-privat, inca umblam dupa fantasme ca vine nu stiu cine de nu stiu unde sa ne faca bazine ieftine si repede s.a. Sa vedem ce putem face repede si bine, si celelalte raman aspecte legate de capacitatile institutiilor care gestioneaza aceste probleme - ANS, COSR, cluburile sportive. Poate exista cluburi care au acea potenta sa-si faca un bazin din surse proprii sau sunt primarii care pot sa-si faca un bazin din surse proprii.

 

Starea bazinelor din Bucuresti

 

Anatol Grintescu (secretar Federatia Romana de Polo): In general, in tara, se face inot, sarituri, polo in acelasi bazin. Dar una este sportul, care in tara la ora actuala nu se mai face, cum era Daciada, care insemna niste concursuri in care tineretul era antrenat. La ora actuala tineretul nici n-are unde face, nici nu este indrumat sa faca sport. Problema Bucurestiului e mai grea, pentru ca aici suntem noi si s-a declansat si asta-iarna, in momentul in care s-a stricat bazinul Floreasca si n-am mai avut unde sa facem antrenamentele. D-l Bellu a facut niste eforturi deosebite, ne-a ajutat, dar totusi 3 luni n-am facut nimic. La polo suntem 4, 7 echipe in tot campionatul. D-l Hagiu a venit intr-adevar cu un plus, si ca mentalitate, si ca dorinta de victorie. Eu consider ca cel mai important lucru e cine va finanta aceste bazine, constructia de baze sportive. S-au facut cele 400 de sali; unii le critica, unii nu, dar eu cred ca sunt bune si ceva, ceva se alege din ele. Era un plan si cu vreo 40 de bazine, pe judete. Schimbandu-se conducerea, a cazut si planul. Primariile ar putea sa se implice. Exemplu este Oradea, unde, prin d-l primar Filip, s-a facut un bazin langa vechiul bazin, nou-nout, modern, va fi si acoperit pana in octombrie si unde cred ca va fi foarte bine. Avem Campionatul European pe care il vom tine deja acolo, tocmai ca sa scoatem in evidenta ca s-a facut acest bazin.

Dar in Bucuresti? D-l Chiliman mi-a promis, deci tot primariile. Mai avem de a face si cu instabilitatea asta a ministerului. Deci problema e daca se doreste, daca se pot face baze mai multe. Sa spunem ca intai se face pentru tineret, pentru copii si dupa aceea si pentru performanta. In Bucuresti d-l Videanu a promis ceva, d-l Chiliman a promis. Noi, ca federatie, ca rezultate, suntem o mana de oameni destul de pasionati si care am obtinut rezultatele acestea. Acuma, daca rezultatele ar aduce si imbunatatirea bazei materiale pentru tot sportul, ar fi foarte frumos.

Virgil Plesca (antrenor federal juniori si copii): Peste tot unde mergem la competitii internationale, fie ca sunt de seniori, de juniori, toata lumea ne-a felicitat pentru rezultatele pe care le obtinem si se intreaba care este secretul, avand in vedere ca in Bucuresti pentru polo nu e decat un singur bazin, comparativ cu orasul Sydney, cu 180 de bazine acoperite. Dar bineinteles ca dezvoltarea economica a Romaniei nu se compara cu cea a Australiei. Dar as vrea sa pun in evidenta ca echipa nationala se face din jucatorii care alcatuiesc echipele de cluburi. La ora actuala, competitia noastra majora, Superliga Nationala, numara 7 echipe. Pe vremea cand d-l Grintescu & comp. ducea faima poloului in lume, se batea pentru locul 3, 4, 5 cu marile puteri ale poloului, dar acum situatia e putin schimbata. In Bucuresti am facut fata cu antrenorii pe care-i avem. Avem pe lista la Scoala Nationala de Antrenori 500 de antrenori care au absolvit aceasta scoala. Dar neexistand cluburi sportive scolare, neexistand asociatii sportive unde sa fie incadrati, au stat un an, doi, au lucrat ca instructori si pana la urma au renuntat. Cluburi nu sunt pentru ca nu sunt bazine. Bazine nu sunt pentru ca s-au inchis. Va dau exemplu bazinul de la Liceul Nicolae Titulescu, unde Clubul Sportiv Scolar Nr. 1 isi desfasura activitatea si de peste 10 ani a fost izvorul principal de talente care au fost selectionate in echipa nationala de seniori. Bazinul Liceului Dimitrie Bolintineanu a fost demolat pur si simplu. Acum vad ca s-au demarat lucrari la un bazin, sa vedem daca se vor si finaliza. Vreau sa va spun ca au fost anul trecut 540 de practicanti ai jocului de polo, in care ii pun si pe copiii de 12 ani care au participat. Alte cifre comparative: in Italia sunt 30.000, in Germania sunt 20.000 de practicanti ai jocului de polo, in Slovacia sunt peste 2.000 si nu mai vorbesc de Ungaria, Iugoslavia, Rusia, unde numarul, de asemenea, este foarte mare. Dupa parerea mea, acest numar de sportivi practicanti ai jocului de polo se datoreaza faptului ca mai ales in Bucuresti nu avem un bazin acoperit, pentru ca sportul nostru 7-8 luni pe an isi desfasoara activitatea in bazin acoperit. Si un lucru care nu stiu daca e o noutate pentru toata lumea, copiii vin la strand in special vara. Perioada de bazin acoperit e, de obicei, mai ales la nivelul copiilor si juniorilor, perioada de selectie. Este imperios necesara construirea unui bazin, mai ales si pentru a organiza si Bucurestiul o competitie oficiala de anvergura, sub egida FINA sau a Ligii Europene, care ne cer strict dimensiuni de lungime si de latime a unui bazin. Cum a spus si d-l Radu Filipescu, la Dinamo colcaie, e plin, mai ales in 3 ore cat se desfasoara activitatea de initiere. La 23 August la fel, la Strandul Tineretului la fel. Daca ar mai fi inca cateva bazine descoperite ar fi bine. Dar, repet, pentru performanta, deci si pentru copii, baza piramidei trebuie s-o reprezinte selectia, din acesti copii care se initiaza, daca am mai avea in fiecare sector un bazin acoperit.

Radu Diaconescu (Fundatia ProPolo si secretar tehnic Federatia Romana de Polo): Noi trebuie sa ne gandim ca, daca astazi facem 10 bazine in Bucuresti, exista o perioada de 10 ani in care copiii vor creste. Pe noi ne intereseaza performanta la seniori, deci astazi daca facem 10 bazine in Bucuresti va fi o perioada de 10 ani in care copiii vor creste, vor fi selectionati, vor invata.

Rata de pierdere a sportivilor selectionati este mult mai mare ca in trecut, fiindca au aparut alte tentatii, atractii, excursii, parinti cu finante. Iar conceptul nou de bazin pe care-l practica toata lumea in momentul de fata este ca la Gorzo, un oras de 60.000 de locuitori si un bazin de 10 milioane de dolari. Era conceput astfel: bazin de 50/25 m, cu top mobil care putea fi folosit pentru inot, polo, bazin de 25 - doua bazine, alaturi bazinul de distractie, unde veneau copiii si invatau sa inoate. Plecau de acolo si veneau in tribuna si se uitau la competitia de inot sau competitia de polo. Bazinul de agrement il eficientiza pe cel de performanta; scotea banii ca sa-l sustina pe cel de performanta. Regia unui bazin este foarte mare fiindca sunt costuri destul de mari.

Liviu Raducanu (antrenor Clubul Dinamo): Eu as intreba Federatia, daca poate, in afara de Oradea, sa organizeze un campionat european, mondial. De ce spun Oradea? Pentru ca acum se va organiza Campionatul European, dar ei dispun de un bazin descoperit pe care l-au construit anul acesta si beneficiaza de vechiul bazin acoperit, care-i bazin de incalzire. Cu un mic efort sau mai mare, daca am mai construi unul alaturi, sa stiti ca am putea rezolva problema bazinelor in Bucuresti. Mie imi pare rau, ca fost jucator de polo, ca antrenor, ca, daca ma intalnesc cu cineva si ma intreaba: d-le, in ce baza sportiva mergem?, nu stiu ce sa-i raspund. Eu, daca-l intreb pe un italian, imi spune: in Forum Italico sunt 5 bazine; acoperit, descoperit, de sarituri, de incalzire. La Belgrad e bazinul primariei si inca 3 bazine care apartin unui club. Nu mai vorbim de Budapesta, unde fiecare echipa, club are cate un bazin. La Stockholm la fel: e o baza de agrement iesita din comun, sunt 5 bazine acolo, acoperite, descoperite s.a. Pacat ca Bucurestiul nu dispune de o baza de agrement, pentru ca, ajung la vorba d-lui Bellu, se poate face si performanta, se poate face si initiere, se poate face si agrement. Cu agrementul poti sa sustii baza respectiva. La noi, vara, de exemplu, noi pierdem foarte multi bani, vorbesc de Clubul Dinamo, pentru ca n-avem decat 3 ore la pranz de initiere, de la ora 13 la ora 16, si doua ore de agrement, ramanand foarte putin sa facem performanta.

Vlad Hagiu (antrenor federal al echipei nationale de polo, seniori) - prin telefon: Este vitala, in opinia mea, constructia unui bazin acoperit, macar sa aiba o structura care se poate descoperi vara. Noi am incercat absolut toate demersurile pentru acest lucru, a trecut aproape un an de la succesul nostru si, din pacate, nu e absolut nimic. Eu in persoana am incetat sa mai cred, va spun cinstit, ma cunoasteti ca om, sa mai sper intr-un bazin acoperit in capitala Romaniei. Sigur, pe perioada verii avem minunata baza de la Dinamo, care de ani de zile ne pune la dispozitie bazinul, sala de forta. Problema este iarna, atunci cand, daca stam sa ne gandim si la copii, juniori, pentru ca intr-un anumit timp de acolo vom culege, este normal sa ma uit deja la juniori ce vine din spate. Daca ma duc la Floreasca si vad ca acesti copii si juniori stau pe un singur culoar pe o perioada de 7-8 luni, credeti-ma ma doare sincer.

Cristian Topescu (director Pro Sport): Traim in tara in care se vorbeste enorm si se face foarte putin. Apreciez initiativa GDS si, daca nu ma-nsala memoria, si sper sa nu ma-nsele, este prima data cand pune in discutie o tema legata de sport. Si asta o datoram probabil faptului ca d-l Filipescu a jucat polo. S-au facut aici mai multe comparatii. Dupa parerea mea, n-are nici un rost, dar sa ma inscriu si eu in comparatiile fara rost si sa fac o comparatie cu un alt sport: hochei pe gheata. In anii ‘60, echipa nationala de hochei pe gheata a promovat in grupa A a Campionatului Mondial. La sfarsitul turneului, comentatorul televiziunii elvetiene care se afla langa mine m-a intrebat cate patinoare sunt in Romania. Si i-am raspuns: "3". 3 erau atunci, 3 sunt si acum. Sau mi se pare ca acum a aparut si al patrulea. Si evident ca am intrebat si eu la randul meu: "dar in Elvetia cate patinoare sunt?". S-a gandit el un pic: "cred ca vreo 300". Ei, acum banuiesc ca sunt vreo 3.000, ca aproape fiecare scoala are bazin si patinoar. Deci hocheiul a facut atunci din rahat bici si a invins Elvetia, asa cum poloul acum, cu 6, 7 bazine in toata tara, a invins echipe cu un numar mult mai mare de bazine. Dar cred ca rostul acestei intalniri nu este sa plangem unii pe umerii altora. Eu cred ca, in afara de polo, e si o problema de sanatate a natiunii. Va amintiti, in ultima vreme, daca ati citit ziarele, cati copii s-au inecat in lacurile din jurul Bucurestiului. Au alunecat in lac si s-au inecat, pentru ca nu stiau sa inoate. Deci, in primul rand, e o chestiune de sanatate a natiunii. Si ma refer in primul rand la parintii care banuiesc ca sunt in sala: care este primul sport la care va trimiteti copilul in perioada de copilarile catre adolescenta? Primul sport este cu siguranta inotul. Cred ca d-l Chiliman, primarul Sectorului 1, ne-ar putea da o solutie practica. Fara sa ma pricep la problemele administratiei locale, cred ca ideea, de altfel exprimata mai devreme aici, este ca fiecare sector al Capitalei sa aiba un bazin acoperit. Haideti sa incercam nu numai sa vorbim frumos, dar sa si propunem ceva concret care pe o anumita filiera, a GDS, sa ajunga la persoanele care pot face ceva, ca altfel traim in continuare in tara vorbelor fara sfarsit.

 

Costurile

 

Ziarista: Care este costul minim al unui bazin care sa fie omologat si sa se faca performanta? Si profit de ocazia ca este d-l primar, sa ne spuna in ce masura poate asigura pentru un bazin? Pentru constructie.

A. Grintescu: Aproape un milion de euro costa bazinul descoperit, iar acoperit, intre 3-5.

Alexandru Luca Algiu (Agentia Nationala pentru Sport): Se poate lua ca baza pentru un bazin acoperit cam 1.000 de euro pe mp. Bazinul olimpic ar avea nevoie, cu toate facilitatile, de circa 6.000 de mp. Pentru un bazin obisnuit de scoala, ar fi nevoie numai suprafata apei 1.000 si sa zic ca mai mergi alaturi inca 1.000 m pentru vestiare si cateva gradene pentru sportivi. Daca mergi pentru un bazin descoperit, pretul este aproape 600 de euro/mp. Daca tot am ajuns la subiectul asta, intr-adevar, este foarte bine ca primariile, cum ar fi Oradea si cum ar fi Sectorul 1, incearca sa faca niste bazine, dar cred ca se poate incerca promovarea unui program guvernamental de 40 de bazine pentru inot, cate unul pentru fiecare judet, cu o etapizare pe mai multi ani. Si atunci, pentru pregatirea bugetului pe 2007, ar trebui sa apelam la Ministerul de Finante, la parlamentari s.a., sa putem face un program in care cred ca se pot asigura bazine de inot jumatate acoperite, jumatate descoperite.

Ioan Mircea Pascu (fost jucator de polo, fost ministru al Apararii Nationale): O problema ar fi sa gasim acest sistem, pe care-l putem lua de la altcineva, sa vedem cum se administreaza ceea ce avem in momentul de fata. A doua chestiune este intr-adevar cea a sportului scolar. La noi sportul scolar s-a terminat, nu mai exista. Avem niste parinti sufletisti care vor sa-si dea copilul la un sport sau altul si fac eforturi si-i duc acolo. Dar n-avem un sistem organizat pentru aceasta chestiune. O alta problema este aceea a publicului; publicul este fundamental pentru orice sport si mai ales pentru un joc sportiv. Din pacate, la polo, din cauza publicitatii aproape inexistente, nu vin decat oamenii care au jucat polo, prietenii, apropiati s.a.m.d. Trebuie sa gandim si un program de popularizare a acestui sport. D-l primar o sa va spuna acum cum sta situatia referitor la costuri. E adevarat ca e o ordine de prioritati. Si daca reuseste impreuna cu consiliul sa obtina o decizie sa se faca acest lucru, categoric ca lucrurile se pot misca in directia aceasta. Dar si dumnealui va trebui sa-si recupereze o parte din fonduri si atunci ajungem la sistemul de exploatare, la parteneriat public-privat s.a.

Matei Giurcaneanu (Asociatia Municipala de Natatie): Suntem 13 cluburi afiliate la aceasta asociatie care organizeaza 16 concursuri pe an. Printre aceste 13 cluburi sunt deja 7 cluburi private, care, apropo de ce s-a discutat de parteneriatul public-privat, functioneaza si isi desfasoara activitatea in mod rentabil. Din punctul de vedere al performantei, federatiile de inot si de polo si-au indeplinit sarcina de a crea valori si de a crea exemple care sa fie urmate de catre populatie, si in acest mod lumea sa vina la sport. De curand, avem un campion european la proba de 50 liber si vicecampion la 100 liber la juniori, in probe in care niciodata n-am reusit. Echipa de polo a avut niste performante remarcabile. Nu mai reamintesc de rezultatele olimpice ale inotului de la ultimele doua olimpiade. Imi permit sa-l contrazic pe d-l Topescu, care a spus ca copiii nu mai vin la inot. Nu, lumea a inceput sa vina la inot, la sport, intelegand ca acest demers este pentru propria ei sanatate si pentru propriul ei deliciu. Problema noastra este acum ce le oferim. Eu reprezint si un club privat, care este al meu, si noi in momentul de fata nu mai facem inscrieri pentru ca nu mai avem unde, ca sa pastram un nivel de calitate al actului de initiere, si dorim sa facem si performanta. Iar aici, sistemul adoptat de fostul Minister al Sportului, actuala Agentie, in bazele proprii in care au creat tarife diferentiale, in functie de ce se intampla in aceste ore, respectiv tarife pentru cei care fac performanta si tarife pentru cei care fac numai initiere, acest sistem deja functioneaza. Ca solutii pentru problema pentru care ne-am adunat aici, respectiv bazinele de inot - in Ungaria exista un program guvernamental care functioneaza cu bani de la Uniunea Europeana si cu bani publici de la bugetele locale, in care in fiecare localitate cu peste un anumit numar, 20.000 sau 30.000 de locuitori, va fi construit un bazin. Acest program este finantat incepand cu 2006. Pe de alta parte, sunt eforturile autoritatilor locale, dar care depind de pasiunea pentru sport mai mare sau mai mica a fiecarui primar in parte.

R. Filipescu: Concluzia d-lui Topescu mi se pare esentiala. E si o problema a parintilor, a sportivilor, a copiilor sa se deplaseze cat mai putin, pentru ca 23 August este o zona in care sunt inotatori, sunt hocheisti, pentru ca cei mai multi la hochei sunt in cartierul respectiv. E foarte greu sa se duca cineva din alt cartier acolo.

Radu Diaconescu: Cine mai vine azi din Drumul Taberei, iarna, sa faca sport la 23 August, cu un copil de 8 ani care poate sa fie foarte promitator? Incepe sa revina interesul parintilor, care inteleg ca in momentul asta nu mai e ca inainte de 1989. Acum conteaza doar dorinta ta de afirmare si de a realiza ceva personal.

 

Situatia din Sectorul 1

 

Andrei Chiliman (primarul Sectorului 1): In primul rand, vreau sa va spun ca pe partea de sport scolar am gasit un dezastru in sector, generat de lipsa completa de organizare de dupa ‘89, dupa disparitia Daciadei. Am organizat pentru prima data, dupa ani de zile, campionate scolare inter-scoli la diverse categorii de varsta, la diverse sporturi, inclusiv la sah. Din toamna, competitiile astea vor avea loc in mod continuu si pe baza de campionate, tocmai in ideea de a-i aduce pe copii inapoi in sport. Eu nu-mi fac problema ca nu vin copiii la sport, doar sa-i tentezi sa vina si sa-i organizezi sa se lupte intre ei pentru ceva. Pe partea de bazine, e o anomalie care tine de modul in care s-a separat partea de administrare a scolilor de Ministerul Educatiei. Noua ne-au fost transferate toate scolile, dar scolile sportive nu. Ceea ce-i o prostie, pentru ca scolile sportive au ramas la minister, au bani putini si mor cu bani putini. Ma refer la bazinul de la Scoala Nr. 3 de pe Bd. Titulescu, nefolosit de cativa ani buni de zile, pentru ca exista pericolul prabusirii partii superioare partial sau total. El insa era in administrarea scolii sportive, ramasa la minister. Mi-a trebuit un an si ceva ca sa obtin toate avizele, aprobarile ca sa-l primesc in administrare. Dar dupa ce il ai in administrare, eu nu pot sa spun: gata, l-am bagat in reparatii. Trebuie facut un studiu de fezabilitate etc., care dureaza mult. Mie imi pare rau ca nu mi s-a dat si clubul sportiv in administrare, pentru ca era normal ca si cluburile astea sportive sa ajunga tot la noi. Ma intorc la bazinul de la Scoala Nr. 3; e in faza in care reparatiile sunt pe cale sa inceapa si el cred ca va fi functional la iarna. Din pacate, spatiul de acolo, oricat am cautat, nu-mi permite sa maresc bazinul respectiv la niste dimensiuni standard macar pentru polo. Dar e un bazin care poate functiona pentru antrenament, pentru pregatire si, evident, pentru invatarea inotului de catre o multime de copii din cartierul respectiv. Cum e singurul bazin scolar din sector, m-am gandit unde sa mai fac niste bazine. Terenuri nu sunt, iar in Sectorul 1 terenurile sunt foarte scumpe. Singura solutie a fost sa gasesc niste scoli, licee unde exista teren ceva mai mare pentru construirea unor bazine, pentru ca trebuie sa existe minimum 3 la nivelul sectorului. Si atunci, evident, am gasit doua scoli care au terenuri ceva mai mari si in momentul de fata mai trebuie sa obtin niste terenuri de la Primaria Generala, ca sa completez terenurile respective si sa pot construi niste bazine utilizabile, atat pentru pregatire, cat si pentru competitii sportive. Eu am in administrare 103 unitati scolare in momentul fata si, din iarna, bazinul de la Scoala Nr. 3, care e mic si nu asigura probabil pregatirea decat a unui numar foarte mic de copii, totusi, va functiona. Eu cand m-am gandit sa fac aceste bazine, m-am gandit sa pornesc de fapt o munca de initiere si pregatire, inclusiv pana la competitii, in asa fel incat sa ofer ceva mai mult copiilor din sector, si nu numai lor, pentru ca, in fond, o echipa de sport nu e formata numai din locuitorii Sectorului 1. Dar daca nu ai baza materiala de baza n-ai ce sa faci, nici nu poti discuta de performanta daca nu ai de unde sa selectezi. Or, daca nu ai de unde sa selectezi, discutia ramane la o performanta facuta intamplator, pe un efort enorm, de niste oameni extrem de pasionati care la un moment ajung sa imbatraneasca si sa-si doreasca totusi sa aiba o baza materiala sportiva foarte larga pe care sa poata sa selecteze multi copii si sa se dezvolte normal. Vreau sa va spun un lucru: nu banii sunt problema. In primul rand, trebuie sa vrei sa faci, trebuie sa gasesti locul, pentru ca marea problema pe care o avem noi este ca sectoarele nu au patrimoniu. In toate tarile, sectoarele au patrimoniul lor, nu-l are tot Primaria Generala, si avand patrimoniu, pot sa gaseasca mai multe locuri unde sa construiasca baze sportive si de agrement necesare pentru cetateni. Eu ma rezum la ce am in administrare - scolile. Am gasit doua locuri, am mai gasit acum un loc. Eu vreau ca in primavara sa incep lucrarile si cel putin unul din bazine, daca nu amandoua, sa-l am gata undeva in iarna, in primavara 2008. Referitor la bani, pot sa va spun ca pentru asemenea lucruri se gasesc cu destula usurinta fonduri europene care sa suplimenteze ceea ce poate sa aduca prin aport propriu autoritatea locala.

C. Topescu: In Sectorul 1 sunt cateva dintre cele mai frumoase lacuri ale Bucurestiului, pana nu le ia d-l Dragomir.

A. Chiliman: Le-a luat, suprafata e luata. Lacurile din Bucuresti sunt in administrarea Primariei Generale, a Directiei de Parcuri si Lacuri, si nu in administrarea sectoarelor.

C. Topescu: Intrebarea mea este naiva, poate chiar prosteasca, va rog sa nu radeti de ea: exista posibilitatea ca pe un lac sa se amenajeze printr-o anumita imprejmuire un bazin? Chiar daca e vorba de apa de lac statatoare. Nu de performanta vorbesc.

A. Chiliman: Daca vreti, discutam de stranduri. Stranduri, la ora actuala in Sectorul 1, sunt cateva particulare, nu exista nici un strand al municipalitatii, din pacate. Iar apa din lacurile Bucurestiului e atat de poluata, ca nu permite, din punct de vedere sanitar, uman, sa inoti in ea. Ideea pe care o am eu este sa cream niste bazine care sa aiba o structura suficient de rezistenta, in interiorul lacului, pornind de la mal, sa cream niste bazine care sa functioneze, insa cu apa din oras, care sa poata sa fie primenita, dezinfectata. E un gen de bazine in suprafata lacului, dar bazine cu apa curata.

O. Bellu: Au fost mai multe intrebari legate de cine face proiectele pentru atragerea de fonduri PHARE, cine organizeaza astfel de activitati, cu sprijinul caror institutii ale statului. Aceste proiecte pot fi facute si de la nivelul primariilor, deci al administratiei locale, si al Federatiei, de la nivelul administratiei centrale nu. Administratia centrala ce poate sa faca? ANS, de exemplu, poate sa fie girantul unor proiecte, care, ajunse la d-l Aleodor Francu, seful Cancelariei, le transmite primului ministru, iar guvernul, cu toate ca acum nu se mai cer garantii guvernamentale cum se cereau inainte, poate sa gireze asemenea proiecte pe termen lung. Cineva chiar a intrebat: 120 de milioane de euro? 120 de milioane de euro nu de azi pe maine, ci se esaloneaza aceasta suma, care e mare, pe 15-20 de ani sau cat este nevoie, in asa fel incat fiecare judet sa aiba un bazin acoperit, o sala polivalenta, un patinoar, o pista de ciclism pe velodrom. D-l Chiliman are dreptate: nu are teren. Dansul este de un optimism molipsitor cu banii. Nici banii nu se obtin asa usor, pentru ca modul la care se realizeaza la noi constructiile creeaza probleme: ceea ce astazi costa 10 lei la anul costa 50 si peste doi ani costa 500, la aceeasi cantitate de materiale de constructii. Dar daca fiecare sector ar face, cum am auzit, 3 bazine si un strand, ar fi bine.

R. Filipescu: Administratia Primariei mari are in sectorul dvs. teren?

A. Chiliman: Mi-e greu sa spun, pentru ca nu stiu la ora actuala ce patrimoniu mai are Primaria Generala pe Sectorul 1. E o cutie neagra Primaria Generala. Eu pot sa identific un teren si eventual sa intreb ce e cu el. Aici e o problema cu patrimoniul, pentru ca daca tot patrimoniul care apartine municipalitatii l-as avea eu in administratie, as identifica fiecare petec. Oricum, fiecare petec pe care il voi gasi, il voi folosi.

R. Filipescu: Dar eu v-as intreba altceva. Sa luam cazul unui primar care nu e asa de receptiv la tema noastra. Noi, intamplator, suntem o organizatie. Dar poate sa fie un locuitor oarecare dintr-un sector care are o idee, o doleanta. Cum putem sa abordam o primarie sau un primar?

A. Chiliman: Eu va spun acum cum se poate rezolva chestiunea asta pornind din partea cealalta. Sa zicem ca un bazin ar costa 5 milioane de euro. Adica 180 miliarde de lei vechi. Un municipiu ca Pitesti are 600 de miliarde tot bugetul lui anual. Fara un sprijin guvernamental intr-un asemenea program, nu vei gasi foarte multi dornici sa intre intr-o asemenea investitie. Ar trebui ca sprijinul guvernamental sa vina prin Agentie, care sa declanseze programul si sa aloce o parte din bani pentru asemenea proiecte. Si atunci vine si partea locala cu interes mai mare. Daca vrei sa dai drumul unui asemenea proiect si sa aiba finalitate, el trebuie sa porneasca pe o initiativa guvernamentala, ca sa suplineasca lipsa de interes venita de la nivelul bugetelor, in special la municipalitati mai mici.

Ilie Ureche (consilier, Primaria Sector 2): La noi e un caz fericit: avem Liceul "Emil Racovita" cu program sportiv de inot, la bazinul 23 August, la Lia Manoliu, mai nou. Dar sunt alte probleme. Bazine de sport exista, dar nu sunt in folosinta, pentru ca ele trebuie reabilitate. La Scoala Nr. 25 a fost un bazin, dar nu mai functioneaza. A mai fost un bazin foarte bine ascuns, pe care l-a luat PRO TV si in care vrea sa faca parcare. Din pacate, la noi, fondurile sunt pentru reabilitarea scolilor si parcurilor. In ce priveste fondurile, eu am facut un proiect, aflat pe site-ul Ministerului Educatiei si Cercetarii, unde se spune: daca doriti, cu fondurile nu este o problema, intre 2007-2013 se pot accesa. Si eu am facut proiectul cu campusurile scolare, prin care am introdus Liceul "Emil Racovita". Dar, vedeti dvs., daca eu renovez acum vreun bazin, cetatenii o sa-mi sara in cap si or sa spuna ca: "din banii mei publici faci bazine, cand eu n-am canalizare, nu pot sa-mi plimb copiii pe strada?".

M. Giurcaneanu: Cum spune d-l Chiliman, trebuie sa fac un bazin care sa fie si competitional si sa-mi foloseasca 20 de ani de-acum inainte si sa am competitii in el. Dar sa gasesc si modalitati mai simple, prin care, cel putin periodic, sa dau posibilitatea cetatenilor sa aiba un bazin.

A. Chiliman: Trebuie sa tinem cont ca costul unui bazin care sa fie acceptat de Inspectia Sanitara este mult mai mare, pentru ca presupune dusuri, cabine, vestiare, cabine sanitare s.a.m.d. Eu, ca autoritate locala, cand ma gandesc la asemenea proiecte, trebuie sa ma gandesc la toate implicatiile. Daca corpul bazinului costa 100 de milioane, ce e in jurul lui poate sa coste inca 3-400 de milioane. Insa e un lucru cert ca asemenea bazine sunt necesare cetatenilor.

 

Pagini realizate de Rodica Palade

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22