Pe aceeași temă
Un articol publicat de Washington Post arata ca presedintele Romaniei, Klaus Iohannis, a promulgat, saptamana trecuta, legea care interzice negarea Holocaustului, desi acest pas fusese facut deja in 2002. Autorul articolului considera ca nevoia de a repeta in 2015 pasul facut acum mai bine de 10 ani demonstreaza existenta anumitor dificultati in implementarea acestei legi, relateaza Hotnews.
OUG 31 / 2002, care prevede interzicerea negarii publice a Holocaustului si pedepsirea acestui gest cu pana la sase ani de inchisoare, a aparut ca reactie la o miscare de reabilitare a maresalului Ion Antonescu, la inceputul anilor 2000, cand strazi erau redenumite si ii purtau numele si statui ale acestuia incepeau sa fie construite.
In 2003, Guvernul Romaniei a trimis chiar o declaratie agentiei Associated Press in care afirma „cu fermitate ca in interiorul frontierelor Romaniei nu a existat Holocaust in perioada 1940-1945”, aminteste WP. Declaratia a fost retrasa rapid. Guvernul PSD a aprobat atunci OUG 31/2002, mai multe ONG uri atrageau atentia ca Ordonanta „zace deja uitata in sertare”. Un raport al Institutului Elie Wiesel, publicat cativa ani mai tarziu, constata ca literatura de negare a Holocaustului continua sa fie publicata si distribuita gratuit.
Paul Shapiro, directorul Centrului Mandel pentru Studii Avansate ale Holocaustului, a afirmat ca textul OUG din 2002 era vag si nu putea sa impiedice nici negarea Holocaustului, nici utilizarea publica a simbolurilor fasciste. Alta problema era insasi perceptia din societate asupra Holocaustului: multa lume stia ca acele crime s-au petrecut, dar nu credea ca ele fusesera comise de romani, explica anul trecut Liviu Rotman, istoric la Universitatea Bucuresti, pentru Jewish Telegraphic Agency.
Articolul mai arata ca politicieni de extrema dreapta au incercat sa schimbe textul OUG 31 / 2002 asa incat sa se refere numai la crimele comise de Germania nazista.
Washington Post mai noteaza ca legea promulgata saptamana trecuta este o schimbare majora de la OUG din 2002. Si totusi, impunerea unei interdictii poate fi considerata incompatibila cu libertarea de exprimare. WP da exemplul Frantei unde, desi exista legi de multa vreme, masura este in continuare foarte controversata. Cazul Romaniei poate servi drept dovada a faptului ca orice lege trebuie sa reflecte contextul local, conchide ziarul american.
