Un tehnocrat pentru continuarea reformelor

Criza financiară şi capacitatea ei de a spulbera monede, rezerve valutare şi uşurinţa cu care înfăşoară ţările în spirala datoriilor sunt noţiuni greu de perceput de către electorat.

Programul sever de austeritate pe care l-a derulat cu încăpăţânare cabinetul condus de premierul Emil Boc a stabilizat economia, a susţinut moneda naţională şi în general a poziţionat Româ­nia deasupra valului crizei puternice care macină zona euro. Sunt aprecierile FMI, şi nu numai. Totuşi, austeritatea a consumat până aproape de epuizare răbdarea şi înţelegerea unei populaţii care se bate cu bulgarii pentru primul loc în clasamentul european al sărăciei.

Premierul a înţeles că reformele trebuie să continue, probabil sub bagheta unui tehnocrat, după modelul servit de Grecia şi Italia. „Pentru mine, contează mai puţin că mai rămân pe acest scaun câteva luni în plus până la alegerile din luna noiembrie, dar pentru ţară este extrem de important să avem stabilitate economică şi să putem câştiga împreună cu românii din eforturile noastre comune.“

Pieţele financiare internaţionale au ştampilat stabilitatea economiei româneşti săptămâna trecută, când Ministerul Finanţelor a plasat, pe piaţa americană, o emisiune de obligaţiuni pe zece ani, la costuri convenabile, care ar face să pălească de invidie ţări din zona euro.
„În pofida contextului internaţional dificil, România a înregistrat progrese semnificative şi acest lucru este demonstrat de emisiunea obligaţiunilor în dolari pe zece ani, făcută de România. Deci este foarte important cum pieţele văd Româ­nia“, a spus, la finalul misiunii de evaluare a acordului preventiv cu FMI, István Székely, negociatorul şef al Comisiei Europene pentru Româ­nia. „Acest lucru contează, contează ce crede piaţa“, a adăugat Székely. „Ce este excepţional cu privire la programul românesc de care ar trebui să fiţi foarte mândri - este orientat foarte puternic către creştere, merge către problemele de bază, problemele cheie, acolo unde reformele ar putea declanşa potenţialul enorm pe care îl are această ţară şi prin care România să poată să devină un jucător cheie, cum ar fi în energie în Europa şi, de aceea, aceasta este una dintre dorinţele mari ale acestui program şi crearea fundamentelor pentru viitor“, a conchis Székely.

„Cred că dobânzile mici la care România reuşeşte să împrumute de pe piaţa internă acum arată mai mulţi factori. Mai întâi şi cel mai important: politicile bune - deficit scăzut şi un management bun al ţintei inflaţiei. În plus, Banca Naţională a României a reuşit să reducă în ultimii ani rata de politică monetară, rata dobânzii“, a spus Jeffrey Franks, negociatorul şef al FMI pentru România. El a adăugat că străinii care investesc în datoria guvernamentală, la randamente mai mici, demonstrează că riscul asociat investiţiilor în România descreşte.
Dar România nu a simţit presiunea teribilă exercitată de pieţele financiare deoarece le-a putut ocoli în timpuri de criză, datorită banilor furnizaţi de troika finanţatoare formată din Fondul Monetar Internaţional, Comisia Europeană şi Banca Mondială. E drept, cu preţul reformelor, al tăierilor severe de cheltuieli, al concedierilor şi, în general, al austerităţii.

Încăpăţânarea Cabinetului Boc de a impune reformele a fost motivată de situaţia extrem de fragilă din zona euro, de atitudinea isterică a pieţelor financiare, care au îngenunchiat ţări europene cu probleme şi de contextul european nervos.

„Cred că rezultatele se văd într-o performanţă mai bună a economiei româ­neşti şi aş îndrăzni să spun că este unul dintre programele cele mai de succes pe care le-am avut în istoria României cu FMI şi unul dintre programele cele mai de succes în Europa, în condiţiile crizei recente, şi eu cred că România ar trebui să fie mândră de asta“, a mai spus Franks în timpul conferinţei de presă din finalul misiunii de evaluare.

Într-adevăr, economia românească şi-a revenit anul trecut, după consumarea şocului declanşat de criza financiară din septembrie 2008, care a prins vistieriile ţării pe picior greşit. Dar creşterea economică fragilă transmite semnale extrem de slabe către buzunarele cetăţenilor obişnuiţi. Şi totuşi, creşterea economiei unei ţări este singura cale şi unica sursă a bunăstării.

Deşi am intrat în an electoral, moment tradiţional de cumpărare a voturilor populaţiei cu majorări de salarii şi pensii, România nu-şi poate permite asta. Ea trebuie să continue reformele şi să menţină o atitudine prudentă. Conjunctura europeană este extrem de tensionată şi o eventuală intrare în incapacitate de plată a Greciei, de pildă, ar pune la podea toate, dar absolut toate monedele din regiune, inclusiv leul, şi ar crea haos în sistemele bancare. România nu prea are de ales în acest moment, nu se poate descurca fără sprijinul troikăi şi are nevoie de ziduri solide de protecţie. „Cea mai bună protecţie pentru România de orice posibile probleme din alte părţi ale lumii este să se asigure că politicile sunt pe calea cea bună şi să pună tampoane, buffere, la rezerve, pe finanţele publice, pe sistemul bancar, pentru a se putea asigura că orice s-ar întâmpla în altă parte, dumneavoastră să fiţi bine protejaţi“, a explicat Franks. //

Cuvinte cheie: tehnocrati, guvern, premier, Monti, Papademos, Grecia, Italia, criza