Transformarea sistemului de securitate si controlul civil

Evenimente recente, precum numirea sefilor serviciilor de informatii si demiterea simultana a ministrului Apararii si a sefului  SMG, alaturi de actiuni cum ar fi promovarea Strategiei de Securitate Nationala, a legilor securitatii nationale sau deconspirarea Securitatii constituie elementele fierbinti ale unui proces profund: transformarea sistemului de securitate. Nodul gordian al acestui proces este legat de mecanismele si institutiile de control civil, de tip democratic.

Desi membra a  NATO si viitoare mem­bra a UE (sau tocmai de aceea!), Ro­mania are nevoie vitala de transforma­rea sistemului de securitate. Reformele de pana acum s-au facut mai mult prin restructurare si reducerea efectivelor, in scopul aderarii la NATO. Transformarea insa este un concept NATO, ce include re­forma, adaptarea si modernizarea in­sti­tutiilor de securitate, pentru a face fa­ta noilor amenintari, dar si pentru a in­te­gra noile concepte si tehnologii. NATO a creat chiar un comandament (ACT) ca­re se ocupa de transformare. La noi, armata are o Strategie de Transformare Milita­ra, din 2005, dar continutul ei conceptual are o valoare limitata, fie si prin faptul ca nu integreaza viziunea din Strategia de Se­curitate Nationala (aprilie 2006).

Pe langa elaborarea Strategiei de se­cu­ritate, presedintele Basescu a initiat si alte procese de transformare, precum re­scrie­rea legilor securitatii nationale sau pu­nerea in practica a legii privind decon­spi­rarea Securitatii. Pentru implementarea deciziilor privind transformarea era insa nevoie fie de o clasa politica matura, care sa ajunga la un consens na­tio­nal, fie de o majoritate parlamentara sem­nificativa. Experienta de pana acum arata contrariul. Promovarea legilor se­cu­ritatii nationale a devenit un  "beauty contest", proiectelor intocmite sub egida CSAT adaugadu-li-se o contributie liberala (Legea securitatii nationale) sau so­cial-democrata (de supraveghere a serviciilor de informatii) care mai degra­ba blocheaza procesul si incearca sa promoveze interesele initiatorilor. In locul pro­movarii proiectelor, dupa consultarea so­cietatii civile, in creuzetul dezbaterilor par­lamentare au fost facute propuneri la li­mita constitutionalitatii sau atat de personalizate, incat ne putem intreba daca nu au avut ca scop blocarea procesului. Pare ca fiecare propunere trage spuza "con­trolului civil" pe turta initiatorului. Pro­iectul liberal vrea SPP si STS in subordinea guvernului, iar cel al PSD vrea in­tarirea controlului parlamentar, unde de­tine presedintia unor comisii.

Aspectul cheie al procesului de trans­for­mare este legat de perfectionarea meca­nismelor de control civil, de tip democratic. Ce inseamna control civil de­mo­­cratic? Sistemele politice occidentale to­lereaza monopolul violentei, acordat mi­litarilor, cei care se angajeaza sa-si sa­crifice viata pentru apararea tarii. In­sa, detinand acest monopol, militarii pot deveni pericole pentru cetateni, pu­tand organiza lovituri de stat, sau pot de­tine informatii private. De aceea este ne­cesar controlul lor de catre civilii ce gu­verneaza in urma alegerilor democrati­ce. Din experienta istorica a rezultat un mo­del ideal de control democratic ( "controlul civil obiectiv" - Huntington). Acest pattern a fost impus si tarilor est-europene in tranzitie, dupa 1994. Modelul oc­cidental nu trebuie privit insa idealist, chiar si SUA au cunoscut tensiuni recen­te in relatiile civil-militare.

Romania a cunoscut, inainte de 1989, un model de control civil, controlul to­talitar al partidul unic si al Securitatii. De aceea, provocarea principala a tran­zi­tiei a fost legata de instituirea normelor de control civil democratic.  OSCE, prin Co­dul de conduita al relatiilor politico-mi­li­tare, propunea, din 1994, primele norme. Apoi, Parteneriatul pentru Pace si Pla­nul national de aderare la NATO au im­pus atat norme, standarde, asistenta, cat si monitorizare. Din pacate, procesul a fost mult prea concentrat pe controlul civil asupra armatei, pe adoptarea unor legi si mai putin pe controlul asupra serviciilor de informatii. Evaluarea gradului de expertiza al "controlorilor civili" a fost mai putin luata in consideratie. Cazul Ata­nasiu confirma alegatia. De fapt, chiar incercarea unor grupuri de interese de a acapara puterea si a controla serviciile sau armata in scopuri de clan au reprezentat principalele cauze al in­ter­­ventiei militarilor in politica, in America Latina sau Asia. De aceea, o abordare sistematica a controlului civil de tip de­mocratic se impune imperios.

Controlul civil nu trebuie vazut simplist, la modul ca armata sau serviciile de informatii trebuie sa execute ordinele unui politician, ci ca un mecanism complex, un set de norme in care clasa poli­ti­ca are legitimitatea, obtinuta prin delegare de catre popor de a stabili prioritatile si misiunile, de a evalua activitatea siste­mu­lui de securitate, neintervenind in mo­dul de indeplinire a misiunilor. Toate cele trei puteri au atributii majore in poli­ti­ca de securitate, in functie de sistemul con­stitutional. Executivul, care in Ro­ma­nia este bicefal, cu un rol preponderent al presedintelui in politica de securitate, are rolul de  control (ghidare, fixarea prio­ri­tatilor, evaluare si asigurare a resurselor). CSAT este institutia de control democratic a Executivului, care ia decizii stra­tegice si gestioneaza crize. Parlamen­tul are ca sarcina supervizarea (oversight) institutiilor, propunand legi, controland bu­getul, aproband misiunile din afara gra­nitelor, strategiile de securitate si apa­rare. Sistemul juridic are ca sarcina mo­nitorizarea aplicarii legii si folosirea pu­terilor speciale, cum ar fi interceptarea telefoanelor. Societatea civila, inclu­zand presa, reprezinta "cainele de pa­za", facand investigatii sau propunand stra­tegii alternative. In actualul context, problema este insa a vointei politice de transformare a sistemului de securitate, de deblocare a procesului. Modul de rea­li­zare poate lua mai multe forme, dar ori­ce forma dezbatuta si negociata este un pas inainte fata de statu-quo, care convine "sistemului ticalosit".