Tragedia greacă, actul temporizării

Când veţi citi aceste rânduri, probabil că Grecia va fi primit deja binecuvântatul pachet de ajutor de 130 de miliarde de euro de la Troika finanţatoare. Grecia susţine că merită această punguţă nouă şi salvatoare de cash.

Cabinetul tehnocrat condus de Lucas Papademos a mai găsit spaţiu pentru a tăia cheltuieli în valoare de vreo 325 de milioane de euro, a redus salariul minim cu 25% şi a tăiat 12% din unele pensii. Un efort care a incendiat cetatea, dar fără de care poate lua foc întreaga ţară. Grecia are nevoie de tranşele finanţatorilor oficiali pentru a putea achita un vârf de plată în martie, în valoare de 14,5 miliarde de euro. În afara banilor livraţi, cu spasme, de Troika finanţatoare, nimeni nu mai poate da vreun eurocent Greciei. Toată lumea financiară aştepta să-şi colecteze banii împumutaţi, mai întâi. Deocamdată Grecia negociază, în paralel, şi o tăiere a datoriilor pe care le are faţă de piaţa financiară, prin operaţiuni de rostogolire a vechilor datorii, la un preţ mai mic. Totuşi, acest aranjament de renegociere a datoriilor nu va avea efectul scontat, unul de reducere a poverii datoriei Greciei la un nivel de 120% din propria economie. Austeritatea prelungită inhibă creşterea economică, protestele nesfârşite au alungat turiştii, o sursă clasică de bani pentru întreaga economie elenă, ezitările politicienilor au amânat reformele reale. Economia Greciei a căzut cu 7% în ultimul trimestru al anului trecut, şomajul atinge o cincime din populaţia aptă de muncă, iar jumătate dintre tineri pot sta liniştiţi pe străzi, deoarece n-au un loc de muncă.

În ciuda unei vremelnice unde de optimism, care a putut fi simţită în pieţele asiatice în dimineaţa zilei în care miniştrii de Finanţe ai zonei euro erau aşteptaţi să aprobe noul împrumut pentru Grecia, euforia nu s-a instalat, iar Elada nu va scăpa de tragedie. Mai mult, pe culoarele de la Bruxelles se dezbate ideea, din ce în ce mai apetisantă, că Grecia ar trebui alungată din zona euro. Să facă ce vrea! Ca şi când problemele Greciei ar fi unicat. Nu sunt. Multe state europene au căzut în aceeaşi capcană a datoriilor prea mari pentru a mai putea fi achitate la timp. Aşa cum poate fi observat pe harta agenţiilor de rating, un grup numeros de state europene au sau vor avea probleme de finanţare a imenselor datorii, clădite, în mare parte, pe ambiţia politicienilor de a prelua frâiele puterii.

De aceea, spune economistul băncii elveţiene UBS, Paul Donovan, cea mai îngrijorătoare atitudine este tentaţia politicienilor de a se declara mulţumiţi de un rezultat punctual, obţinut, e drept, cu mare trudă. „Ideea că poate fi oprită o contaminare de la problemele Greciei este un nonsens“, spune Donovan. Dar nu contaminarea este primejdia imediată, avertizează el, ci imprevizibila reacţie a populaţiei, care poate prăbuşi bănci. În istoria secolului trecut, adaugă economistul de la UBS, destrămările uniunilor monetare nu au fost provocate de nervozitatea pieţelor financiare, ci de panica populaţiei, care şi-a scos economiile din bănci. Iar băncile europene vor avea un an teribil de greu, atât de dificil încât nu este exclus ca, în goana după bani şi clienţi, să-şi sfărâme reciproc zidurile. Iar băncile greceşti au nevoie, potrivit unor estimări ale economiştilor de la Danske Bank, de vreo 30 de miliarde de euro pentru a-şi majora capitalul la nivelul cerut de reglemetările sistemului bancar european.

În esenţă, deşi ar putea fi acceptată ideea unui nou program de ajutor pentru Grecia, nu este însă foarte sigur că ţară va primi banii fără reforme. Datoria elenă pare din ce în ce mai mult o gaură neagră, pe care, mai devreme sau mai târziu, nici FMI sau Uniunea Europeană nu o vor mai finanţa, avertizează analiştii Danske Bank. „Este o schimbare de paradigmă, motivată de faptul că piaţa financiară deja a inclus în preţuri o eventuală intrare a Greciei în incapacitate de plată, iar Portugalia a reuşit să evite o contaminare, arătând că nu joacă în aceeaşi ligă cu Grecia. Dacă politicienii greci nu au înţeles această schimbare de paradigmă, riscul unei încetări de plăţi a ţării este extrem de serios“, spun analiştii Danske Bank. La capătul acestui an, Europa va avea un pact fiscal, dar acest aranjament legislativ care va înlocui gentlemen agreementul criteriilor de aderare nu va fi altceva decât un pas către un sistem federal de bănci centrale. Asta vor pieţele financiare. Şi acesta va fi preţul. //

Cuvinte cheie: Atena, Grecia, recesiune, faliment, EU, FMI, BCE, manifestatii