Societatea civila si falsificatorii ei

In ultima vreme, democratia roma­neas­­ca incepe sa semene tot mai mult cu pro­pria sa imitatie, ca sa reluam o inspirata formulare a militantului rus pentru drep­tu­ri­le omului Serghei Kovaliov. Nicio insti­tu­tie a statului nu mai seamana cu proiectul initial, ANI fiind cel mai recent exemplu in acest sens. Cum singura institutie care a re­zistat pana acum presiunilor politice me­ni­te sa-i anuleze esenta a fost DNA, tu­nu­ri­le politice au fost indreptate cu forta asu­pra ei in saptamanile premergatoare in­­che­­ierii mandatului lui Daniel Morar, pro­cu­ror sef al acestei mult hulite directii. Dom­nul Morar are putini aliati printre po­li­ti­cieni - Traian Basescu si, poate, cativa pe­delisti -, dar se bucura de sprijinul or­ga­nizatiilor civice care au ramas con­sec­ven­te in aplicarea principiilor fondatoare, fie ca au fost infiintate imediat dupa cade­rea regimului comunist, ca GDS de pilda, sau ulterior, ca SAR, Freedom House Ro­mania sau CJI, fie ca au luat fiinta pen­tru a raspunde unor probleme concrete, cum ar fi de pilda necesitatea de a apara independenta justitiei, ca SoJust. Cum toa­­te aceste organizatii s-au mobilizat pen­­tru a salva DNA si a sustine reinnoirea mandatului procurorului sau sef, prin ape­lul Initiativei pentru o Justitie Curata, si al celor 17 organizatii semnatare ale Pac­tu­lui pentru statul de drept, coalitia politica constituita pentru inlaturarea lui Da­niel Morar a simtit nevoia unei replici echivalente si si-a mobilizat resursele din "societatea civila". Astfel, demersurile men­­tionate mai sus s-au dorit a fi contracarate de apelul celor 13 organizatii satelite ale fos­tului presedinte Emil Constantinescu. Acestea au semnat un comunicat care ce­re ca mandatul domnului Morar sa nu fie reinnoit, pe motiv ca acesta ar fi fost doar un instrument pentru hartuirea adversa­ri­lor politici ai lui Traian Basescu si pentru pro­tejarea presedintelui de rigorile legii. Argumentele insirate in comunicatul celor 13 par dictate de PSD, aripa dura, PC si PRM si ignora cu desavarsire pozitia pu­bli­ca a Comisiei Europene, care sustine mentinerea in functie a actualului sef al DNA. Mai mult, semnatarii anexeaza in spri­jinul lor scrisoarea Parchetului Na­tio­nal Anticoruptie catre Presedintia Roma­ni­ei, din noiembrie 2002 (nr. 390/C/2002), privitoare la dosarul "Flota", semnata de pro­curorul general de trista amintire si afi­lie­re iliesciana Ioan Amarie - adica de un per­sonaj dezavuat de UE. Comentariile sunt inutile, dar o scurta retrospectiva ne poate fi de folos: cele 13 ONG-uri sunt ace­leasi care au incercat o diversiune si­mi­lara in februarie, cu prilejul deciziei Curtii Constitutionale impotriva CNSAS. Si atunci insa, societatea civila a fost divizata intre cele 24 de organizatii care au organizat mi­tingul din Piata Universitatii din 3 fe­brua­rie, prilej cu care au lansat Protestul im­potriva restauratiei, cerand revoca­rea membrilor CCR si a Avocatului Popo­ru­lui si "continuarea mecanismului de de­conspirare a Securitatii", si 12 ONG-uri care au facut opinie separata. Ne-am intre­­bat si atunci de ce nu au dorit 12 organi­za­tii sa se alature celorlalte 24, daca ur­ma­resc acelasi lucru; ce rost avea o mis­ca­re paralela? Astazi, cand constatam ca mo­delul de actiune se repeta, ne dam sea­­ma ca este vorba de o tentativa de subminare a societatii civile autentice. Cu atat mai mult cu cat acest model a fost aplicat si de FDSN-ul domnului Iliescu in 1990-1991, pentru a contracara protes­te­le impotriva tratamentului revoltator la care a fost supus Regele Mihai cu prilejul pri­mei sale sosiri in tara. Si atunci a fost in­­­fiintata, peste noapte, o Fundatie pentru Re­publica de care nu a mai auzit nimeni ul­terior. De altfel, nici despre cele 13 ONG-uri ostile domnului Morar nu se poa­te spune ca au cine stie ce activitate, in afa­ra semnaturilor pe care le aplica au­to­mat pe comunicatele initiate de Emil Con­stan­tinescu. Dintre cele 13 ONG-uri, cinci sunt legate direct de fostul presedinte - ASPEC, Fundatia Romana pentru De­mo­cratie, Solidaritatea Universitara, Insti­tu­tul pentru Cooperare Regionala si Pre­venirea Conflictelor si Fundatia Ge­ne­ratia Europeana; Fundatia Ecomondia este condusa de Dolphi Drimer, iar de­spre celelalte sapte organizatii cu mare greu­tate veti afla ceva pe Internet. Daca veti incerca sa vedeti cu ce se ocupa de pilda Fundatia pentru Progres, Fundatia "Ilie Lazar" a fostului ministru Vlad Rosca sau Forul Antitotalitar Crestin al Luptei An­ticomuniste veti gasi prea putine men­tiuni de presa, sau chiar niciuna, cum nu veti avea acces la vreun site relevant; iar daca vizitati site-urile organizatiilor fos­tu­lui presedinte, veti afla ca toate isi propun cam aceleasi obiective, afiseaza proiecte, dar nu si realizari, iar unele site-uri nu au mai fost actualizate din iulie 2007 (FGE) sau chiar din 2000 (FRD) - cu exceptia lis­telor de comunicate pe care le-au sem­nat. De site-ul Solidaritatii Universitare nu am reusit sa dau si nu stiu ce a mai fa­cut din 2005, cand a organizat o masa ro­tun­da. Interesant este, insa, ca la 25 ia­nua­rie 2008, Solidaritatea Universitara, ala­­turi de Ecomondia si INCOR, protes­tau "energic" - tot printr-un comunicat - "im­­potriva modului deformat si catastrofic" in care erau prezentate dificultatile eco­no­mi­ce de catre mass-media si de PD-L si PSD.

Este limpede ca avem de a face, de fapt, cu o falsificare grosolana a societatii ci­vile prin crearea unei mase de manevra al­catuita din organizatii-fantoma, plasate in serviciul fortelor politice care au mo­no­po­lizat puterea, in scopul anihilarii orga­ni­za­tiilor civice care nu au putut fi inregi­men­­tate politic. Aceasta banda de falsi­fi­ca­tori viciaza spatiul public cu unicul scop de a bruia prin diversiuni mesajul orga­ni­za­tiilor civice autentice. Poate ca societa­tea romaneasca va reusi sa dezvolte anti­cor­pii necesari pentru a respinge acest corp strain democratiei si statului de drept. Ce ne facem insa daca nu reuseste?

la inchiderea editiei

Ministrul Justitiei nu l-a propus pe Daniel Morar

Ministrul Justitiei, Catalin Predoiu, a propus-o pe Monica Serbanescu, consilier in Ministerul Justitiei, pentru functia de procuror-sef al DNA, in locul lui Daniel Morar. Predoiu i-a propus lui Morar functia de inalt reprezentant al Ministerului Justitiei la Bruxelles sau cea de adjunct al procurorului-sef al DNA. Daniel Morar a refuzat ambele propuneri.

Procurorul general, Laura Codruta Kövesi, a semnat delegarea lui Daniel Morar in functia de procuror-sef interimar al DNA pentru inca 90 de zile. In lipsa acestei delegari, mandatul lui Daniel Morar la conducerea DNA ar fi expirat luni, 11 august.