Pe aceeași temă
Un proiect de lege aflat miercuri pe ordinea de zi a Senatului, prevede ca aleșii locali ar putea să facă parte din CA sau AGA fără a mai fi declarați incompatibili. Votarea legii a fost amanata pentru saptamana viitoare, relateaza Romania Libera.
Proiectul este inițiat de mai mulți senatori PSD, printre care și Gabriela Vrânceanu Firea si incearca sa schimbe cadrul legal în ceea ce privește incompatibilitatea aleșilor locali. Senatul este for decizional în acest caz, legea fiind aprobata tacit de Camera Deputaților.
„Primarii comunelor, oraşelor, municipiilor, precum şi preşedintii Consiliilor Judeţene sunt reprezentanţii de drept ai unităţilor administrativ-teritoriale în adunarea generală a asociaţiilor respective”, prevede proiectul de lege.
Odata aprobat, proiectul ar anula prevederile legislației în vigoare (legea 161/2003 dar și legea ANI), care le interzice aleșilor locali să facă parte din CA și AGA ale asociațiilor de interes local, sancțiunea fiind pierderea mandatului.
Efectele proiectului
Prevederea care este pe punctul de a fi anulata a generat numeroase procese, în urma verificărilor ANI, printre cei cercetati numarandu-se Nicușor Constantinescu, Radu Mazăre, Mircea Moloț sau Constantin Boșcodeală.
Noul proiect prevede ca „orice alte dispoziţii contrare în materie se abrogă”, ceea ce face imposibila interventia ANI in aceste cazuri.
Pe baza acestei legii, primarii şi preşedintii Consiliilor Judeţene îşi vor putea delega calitatea de reprezentant în adunarea generală a asociaţiei prin dispoziţie. Aleșii locali vor putea face parte și din consiliile de administrație, pe baza prevederii din lege că un consiliu este format din cel puțin membri AGA, din care primarii și șefii de județe au primit deja dreptul să facă parte.
Proiectul de lege a fost justificat de către inițiatori prin faptul că regimul incompatibilităților reprezintă „o problemă deosebit de gravă cu care se confruntă aleşii locali”.
„Concret, reprezentarea unităţilor admnistrativ-teritoriale în adunarea generală a asociaţiei şi în Colegiul director de către primari, respectiv preşedinţii Consiliilor judeţene, a fost apreciată de către organismele de specialitate ca fiind nelegală. În fapt şi în drept, este vorba despre o interpretare de către organismele de specialitate ca fiind subiectivă, care însă, îşi găseşte sorgintea într-o serie de prevederi legale contradictorii pe care le regăsim în Legea admnistraţiei publice locale, coroborate cu cele ale Legii serviciilor comunitare de utilităţi publice“, se arată în expunerea de motive.
