Saptamana in care a inceput campania

Urmand un model deja bine cunoscut, saptamana politica 9-15 februarie a culminat in weekend, mai precis sambata, la Covasna, cu declaratiile de presa ale presedintelui Basescu. Momentul a fost bine ales, dupa un sir de zile pline de scandaluri care mai de care mai revoltator - de la afacerea Sterling, la dublul asasinat de la Brasov si jaful armat de la Banca Transilvania din Cluj, care au scos in evidenta ineficienta si coruptia din justitie si din politie, la luptele interne din PSD, cu teribilul bras de fer dintre Miron Mitrea si Viorel Hrebenciuc, care a bruiat investirea lui Dan Nica in functia de ministru de Interne. S-au adaugat raportul preliminar, dar devastator al Comisiei Europene despre starea justitiei si a luptei anticoruptie, ciorovaiala pe tema bugetului, care a acoperit stirea privind avizarea sa favorabila in comisiile de specialitate ale parlamentului si mai ales certurile perpetue pe tema secretarilor de stat desemnati de PSD.
Pe acest fond de agitatie sterila, interventia de sambata a domnului Basescu a fost, probabil, gandita ca o tentativa de reorientare a agendei publice si de preluare a initiativei de catre presedinte, dupa ce miercuri seara daduse impresia ca este obligat sa accepte decizii cu care nu este de acord. Cu prilejul depunerii juramantului de catre Dan Nica, domnul Basescu si-a manifestat iritarea fata de mogulii de presa care vor "sa discrediteze institutiile statului" si fata de secretarii de stat controversati - in care presa i-a identificat pe noul presedinte al ANRM Gelu Maracineanu, fost angajat al Petromservice (adica practic al lui Sorin Ovidiu Vantu) si Doru Laurian Badulescu, fost actionar al Rompetrol, dupa ce negociase ca reprezentant al statului roman creanta din Libia, atat de bine, incat banii au ajuns la Dinu Patriciu (Rompetrol), si nu la statul roman. Cei doi au ramas, insa, pe post, iar presedintele a creat impresia ca are posibilitati limitate de interventie in deciziile coalitiei, mai ales ale PSD. Acesta din urma a facut chiar publica arma cu care-si tine in sah partenerii, si anume santajul cu retragerea in opozitie, exprimat public de un Mircea Geoana nemultumit ca Emil Boc nu semneaza numirea fostei colaboratoare a Rodicai Stanoiu, Maia Teodoriu, in functia de secretar de stat la Justitie.
Cum nu putea intra in campanie sub semnul lui "ei m-au invins" de trista amintire, presedintele a ales sa revina in ofensiva, atacand un adversar mai usor de invins: UDMR. La Covasna, el a speculat magistral inapoierea economica a zonei, care a fost "neglijata" de UDMR, desi aceasta s-a aflat la putere neintrerupt din 1997. Atacul a culminat cu propozitia "mi-as fi dorit ca UDMR sa fie un partener loial pentru rezolvarea problemelor din cele doua judete, nu doar un profitor de voturi". Greu de parat o astfel de acuzatie, avand in vedere datele economice nefavorabile ale zonei si statutul de electorat captiv al secuilor. Senatorul UDMR Gyorgy Frunda a inteles bine ca Traian Basescu "vrea sa divizeze comunitatea maghiara si sa obtina voturile comunitatii maghiare", dar nu l-a putut contracara cu argumente, mai ales ca strategia prezidentiala era bine pusa la punct pentru a transmite mesajul ca investitiile ratate de fostul guvern PNL-UDMR vor fi realizate de actualul guvern, mai concret de ministrii PD-L (Vasile Blaga, Radu Berceanu si Elena Udrea) care vor sosi vineri in zona pentru o discutie concreta cu liderii locali. Iar pentru a multumi si electoratul nationalist roman, presedintele a respins din nou ideea de autonomie pentru secuime si a pedalat pe tema "epurarii etnice" a romanilor din administratia locala in Harghita si Covasna.
Alt semn ca presedintele se afla in (pre)campanie a fost ca, atat la Bucuresti cat si la Covasna, a evitat sa acuze politia de ineficienta, in ciuda esecurilor rasunatoare ale politistilor din ultimele zile si dintotdeauna. Probabil ca, daca esti in campanie electorala, nu vrei sa-ti faci dusmani nici intre politisti si nici din ministrul de Interne pesedist, cu care te intelegi mai bine decat cu ceilalti. Bine, vom spune, dar, daca domnul Basescu va castiga un al doilea mandat prezidential, atunci va face ordine in institutiile statului care nu-si fac datoria? Aceasta este de fapt intrebarea si nu vom raspunde acum la ea, pentru a ne pastra cateva iluzii.
Daca presedintele a demarat campania electorala, profitand ca deocamdata alearga singur, in schimb, pentru Mircea Geoana, prezidentialele sunt departe, mult mai aproape fiind viitorul congres al PSD. De el se leaga prioritatile sale imediate, care sunt de altfel cele dintotdeauna, si se rezuma la lupta cu adversarii din interior. Or, din interiorul PSD au razbatut zilele trecute ambitiile lui Liviu Dragnea de a deveni secretar general al partidului, desi domnul Geoana il cultiva pe Marian Vanghelie pentru aceasta functie, precum si conflictul tot mai strident dintre Miron Mitrea si Viorel Hrebenciuc, definit drept "toxic" de fostul ministru al Transporturilor. Cum domnii Dragnea si Mitrea joaca acum in aceeasi echipa si controleaza o buna parte a baronilor locali, putem spune ca se contureaza - fara sa se fi consolidat - o miscare impotriva trioului Geoana-Vanghelie-Hrebenciuc. Mazilirea lui Eugen Nicolicea, finul lui Miron Mitrea, din fruntea organizatiei PSD Mehedinti - dupa ce l-a acuzat pe Viorel Hrebenciuc de "sforarii" in grupul parlamentar -, este si ea un semnal al ascutirii conflictului intern din partid.
Problemele tarii au fost desigur altele, daca ar fi sa ne gandim doar la raportul preliminar al CE privitor la stadiul reformei justitiei si luptei anticoruptie, care a atras din nou atentia asupra deficientelor majore si persistente din domeniu. Pentru presedinta Camerei Deputatilor, Roberta Anastase, raportul CE ar trebui sa determine un vot in favoarea inceperii urmaririi penale a lui Adrian Nastase, al carui caz a fost trimis spre rezolvare in plen. Pentru Victor Ponta, in schimb, CE ar fi dovedit ca "se indeparteaza de realitate".
Despre raportul CE s-a vorbit, insa, mai putin in mass-media decat ar fi meritat, poate pentru ca presa a spus deja tot ce avea de spus, iar raportul CE confirma criticile jurnalistilor, poate pentru ca avea alte "cestiuni arzatoare la ordinea zilei", cum ar fi talhariile nerezolvate de politie si mai ales scandalul legat de concesiunile acordate de guvernul Tariceanu nu numai firmei Sterling, ci si clonei sale Zeta Petroleum - fara ca firma sa-si fi dovedit bonitatea financiara si capacitatea operationala. Fostul premier a reusit sa se faca de ras prezentand public o harta din care reiesea clar ca acordase concesiunea pe un perimetru care depasea zona detinuta de Romania la vremea respectiva, adica inainte de verdictul CIJ. Cum orice om cu mintea intreaga a inteles ca aceste concesiuni, care au inlocuit un acord mult mai avantajos de impartire a productiei, sunt contrare intereselor tarii si au fost acordate ilegal - pentru ca Ordonanta de modificare a Legii minelor si Legii petrolului pe care se baza concesionarea fusese deja respinsa de parlament -, nu putem decat sa formulam doua intrebari: 1. daca PNL il va pastra pe domnul Tariceanu ca presedinte al partidului si 2. cand va raspunde fostul premier in justitie pentru aceste fapte? Evident, prima intrebare am pus-o de forma, pentru ca PNL nu va fi mai onorabil sub Crin Antonescu, alta marioneta a lui Dinu Patriciu, sau sub Ludovic Orban, un fost ministru cel putin ineficient. In schimb, a doua intrebare necesita un raspuns urgent, daca vrem sa ne mai pastram un minimum de demnitate nationala.