Sa evitam criza, cat se poate!

Daniel Daianu | 18.11.2008

Pe aceeași temă

Cum de se poate trece de la crestere economica inalta la criza? Iata o intrebare ce sta pe buzele multora. In UE recesiunea se raspandeste, ca sa nu mai amintim de SUA, unde efectele crizei financiare se simt tot mai acut. La noi, intreprinderi mari ingheata din activitate, scot oameni in somaj temporar, reapar arierate etc.
Este o naivitate sa se creada ca economiile din Europa Centrala si de Rasarit, ale caror banci locale au expunere mica la produsele toxice vehiculate pe piete financiare, pot evita efectele crizei. Ca tari membre ale UE,  ele si-au deschis contul de capital totalmente, depind masiv de finantari externe si relatiile comerciale sunt preponderent cu Vestul. Economiile emergente din UE acuza severitatea cresterii costului creditului, fuga banilor catre plasamente sigure (ceea ce se vede lesne pe burse), incetinirea activitatii economice peste tot, dificultatile pe care unele grupuri bancare straine le au si care conduc la taierea unor linii de finantare, criza de incredere pe piete...
Romania are un sector bancar solid, daca il judecam prin volumul creditelor neperformante in bilanturile bancilor, nivelul leverage-ului (raportul intre capitalul propriu si finantarile atrase de banci), volumul rezervelor (devize si aur) ale BNR. Dar exista vulnerabilitati care sunt de sesizat si la alte economii emergente din UE: a) o parte insemnata din creditare este in valuta (o depreciere masiva a leului provocand stricaciuni celor care s-au imprumutat, ca si unor banci); de aici rezulta si netemeinicia tezei ca datoria sectorului privat nu ar reprezenta un factor de risc sistemic; b) marimea deficitelor externe, mai ales a celui de cont curent, in conditiile in care finantarea celui din urma a fost sub 60%, in ultimii doi ani, prin investitii straine directe, ca si explozia indatorarii sectorului privat din ultimii ani; c) desi leul are convertibilitate deplina, Romania nu beneficiaza de avantajele unei monede de rezerva; banca centrala de la noi nu poate emite moneda locala asa cum o face BCE, ca imprumutator de ultima instanta.
Putem folosi stimulentul bugetar pentru a evita decelerarea dramatica a cresterii economice? Aici trebuie, insa, sa fim atenti, deoarece: avem deficite externe mari si cu o finantare in deteriorare (un deficit bugetar in crestere puternica este, deci, contraindicat); tocmai un stimulent bugetar stupid, ce ar fi axat pe consum, ar putea sa invite criza acasa; cum arat mai sus, moneda noastra nu este de rezerva si imprudente majore pot provoca o criza de incredere in leu, in sistemul nostru bancar. In tarile bantuite de spectrul recesiunii, antidotul fiscal vizeaza crearea de locuri de munca (inclusiv prin lucrari publice si facilitati fiscale), si nu cresteri de salarii; acestea din urma, pe fondul recesiunii, pot distruge locuri de munca prin diminuarea competitivitatii.
Conduita obligatorie in politica economica trebuie sa fie: evitarea oricaror masuri care ar fragiliza increderea in moneda nationala, in stabilitatea financiara/economica a tarii. Aici nu vorbim despre un capriciu al BNR, ci de o necesitate absoluta pentru economie, societatea romaneasca. Daca protejam stabilitatea financiara si BNR poate diminua dobanzile (pe fondul scaderii preturilor la energie si materii prime pe plan international si ca urmare a recesiunii in Europa), ceea ce ar detensiona partial piata creditului intern.
Trebuie sa axam maririle de cheltuieli bugetare pe investitii (infrastructura), crearea de locuri de munca, inclusiv prin unele facilitati fiscale inteligent calibrate. Cresteri majore de salarii, in sectorul bugetar sau privat, in circumstantele de acum, sunt mai mult decat imprudente, pot duce economia intr-o vrie periculoasa. Salariile multor profesori (mai ales ale celor cu venituri foarte mici) este de dorit sa creasca, pentru a stopa deteriorarea invatamantului in Romania. Dar trebuie ca aceste cresteri sa tina cont de conjunctura rea pentru economie si sa nu induca o cascada de revendicari in sectorul bugetar, in economie, in ansamblu.
Este responsabil ca viitorul guvern sa asume un buget in functie de mersul economiei si de contextul international. Trebuie, de asemenea, sa avem in vedere ca o incetinire a economiei sub prognozele oficiale si, corelat, sub estimarile din constructia bugetului ar mari deficitul bugetar efectiv (cheltuielile nominale ar ramane aceleasi, in timp ce incasarile ar fi inferioare). Ipoteze ale proiectului de buget actual mi se par excesiv de optimiste, fie ca avem in vedere ritmul cresterii economice, incasarile probabile la buget, efectele recesiunii economice din UE etc.
Exista multa risipa a banului public si nu putine organizatii in sectorul privat pot fi mai bine gestionate. Dar ameliorari imediate – nu se poate decreta! Eliminarea risipei, ca fenomen endemic, implica o reforma a administratiei publice, centrale si locale, ceea ce consuma timp. Iar a incerca sa compensezi cresteri mari, in lant, de salarii in economie, prin taieri de cheltuieli in bugetul public si cele private, este foarte nociv pentru economie. Cresteri majore compensatorii de taxe si impozite, pentru a mentine deficitul bugetar sub control, prezinta si ele riscuri importante.
Este vital sa punem la lucru fondurile UE (ce sunt nerambursabile) sub forma unui activism bugetar destept, care sa insemne cheltuieli sporite pentru infrastructura, modernizarea economiei. Banii UE capata o dimensiune strategica suplimentara in conditiile actuale. Comisia UE a anuntat ca va incerca sa simplifice unele proceduri de accesare; sa facem ca acest anunt sa devina realitate si noi, acasa, sa facem o treaba mult mai buna decat pana acum!
Este necesar sa functioneze un parteneriat strategic intre autoritatile publice (guvern si BNR) si bancile comerciale, astfel incat creditarea economiei sa nu amorteasca. Sa se faca la costuri rezonabile. Bancile in care statul roman este actionar principal, Eximbank si CEC, sa joace un rol semnificativ in acest sens.
Sa nu ne taiem singuri craca de sub picioare, in conditiile in care nu vom fi scutiti de socuri adverse in anul care vine. Ceea ce s-a intamplat cu Ungaria ar trebui sa dea de gandit multora de la noi. Sa vedem si necazurile Tarilor Baltice, ale Bulgariei etc.

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22