Pe aceeași temă
Federatia Rusa vrea sa faca din Ucraina “un stat neputincios”, sustine fostul presedinte ucrainean Leonid Kucima. El acuza ca sustinerea Moscovei pentru federalizarea tarii urmareste, in fapt, dezmembrarea teritoriului ucrainean.
Afirmatiile lui Kucima au fost facute in cartea "Rusia nu e Ucraina”, potrivit Interfax, citata de Mediafax.
Leonid Kucima arata ca “atunci cand Moscova cere ca Ucraina sa fie transformata intr-o federatie este destul de evident ca nu urmareste buna stare si interesul poporului nostru, ci construira unei fundatii care sa duca la dezintegrarea Ucrainei, la tranformarea ei intr-un stat neputincios, amorf”, potrivit cartii “Ucraina nu e Rusia”, din care presa ucraineana a publicat fragmente.
Kucima afirma ca federalizarea este “primul pas” catre aceasta tinta pe care Moscova si-a propus-o.
Fostul presedinte pledeaza pentru consolidarea identitatii ucrainene.
“Este necesar sa formam si s consolidam natiunea civila ucraineana. Toti cetatenii nostril, la Lugansk sau Liov, este necesar sa se considere ucraineni. (…) Din acest motiv, federalizarea nu este pentru noi”, mai arata Leonid Kucima.
Kucima este cel de-al doilea presedinte al fostei republici sovietice, in perioada 1994-2005.
In ultimul an, Kievul s-a confruntat cu o criza majora, dupa ce un conflict separatist sustinut direct si activ de Moscova a izbucnit si continua sa faca victime in estul tarii. Mai mult, autoritatile ucrainene denunta actul de anexiune a Peninsulei Crimeea, pe care Federatia Rusa a rupt-o din teritoriul ucrainean, devenind teritoriu rus.
Implicarea militara a Kremlinului in Ucraina a pornit dupa ce Kievul a decis sa isi schimbe orientarea geopolitica si sa aspire la valorile occidentale si aderarea la Uniunea Europeana. Vestul acuza Moscova ca este direct vinovata de criza ce dureaza de mai bine de un an in tara vecina si a impus sanctiuni economice. La randul sau, Kremlinul respinge orice implicare si acuza NATO si UE de o activitate intensa in “zona sa de influenta”.
Kremlinul, iritat de NATO
Recent, Aleksandr Grușko, ambasadorul Rusiei la NATO, a anuntat, într-un interviu acordat postului TV Rossia 24, ca Rusia va reactiona la consolidarea NATO in Europa si a precizat ca, daca declaratiile cu potential de confruntare din partea NATO vor continua, e foarte probabil ca vor urma vremuri grele pentru securitatea europeana si eurasiatica.
Intrebat despre implicațiile unei posibile decizii la summitul NATO de la Varșovia de anul viitor privind consolidarea capacităților Alianței în Europa, Grusko a declarat: 'Va trebui să reacționăm pentru a ne asigura capacitatea de apărare. Avem mijloace pentru aceasta'.
Kievul nu mai vrea sa coopereze militar cu rusii
In 21 mai, Parlamentul Ucrainei (Rada) a votat suspendarea cooperarii militare cu Federatia Rusa. Legislativul de la Kiev a mai decis si suspendarea dreptului de tranzit spre regiunea separatista moldoveana Transnistria, controlata de Moscova.
Astfel Rada ucraineana a decis anularea a cinci acorduri de cooperare, intre acestea si o intelegere care acorda armatei ruse drept de tranzit spre regiunea separatista Transnistria, acolo unde Moscova si-a instalat un guvern-marioneta.
In regiunea transnistreana, Kremlinul are aproximativ 1.500 de militari, iar anularea dreptului de tranzit pentru aceste trupe creeaza dificultati de ordin logistic pentru Rusia.
Parlamentul Ucrainei a mai decis, de asemenea, anularea acordurilor dintre Kiev si Moscova privind organizarea transporturilor militare interstatale si a platilor aferente, privind cooperarea in domeniul spionajului militar si privind protectia reciproca a informatiilor clasificate.
Ucraina denunta Rusia ca “stat agresor” si cere despagubiri
La inceputul anului, parlamentul Ucrainei a adoptat un proiect de lege potrivit caruia Federatia Rusa devenea “stat agresor”. Mai mult, actul califica autoproclamatele republici populare din Donetk si Lugansk drept organizatii teroriste.
De altfel, recent, Ucraina a decis sa ceara Moscovei despagubiri pentru agresiunea militara din estul tarii si anexarea Peninsulei Crimeea. Astfel, autoritatile de la Kiev vorbesc despre suma de 350 de miliarde de dolari.
Potrivit adjunctului ministrului ucrainean pentru Dezvoltarea Economiei, Aleksandr Borovik, suma a fost calculata in baza precedentului invaziei Kuwaitului de Saddam Hussein, in 1991.
“La un moment dat Rusia va plati. Este necesar sa calculam, e necesar sa fim pregatiti sa facem lobby oricand putem si sa spunem <
“S-au cerut 350 de miliarde de dolari dupa ce Irakul a atacat Kuwaitul. Apoi au decis ca datorau 320 de miliarde de dolari. Avand in vedere cat a durat acea agresiune si de cand dureaza agresiunea Rusiei impotriva noastra, acestea sunt comparabile”, a mai spus oficialul ucrainean.
CITESTE SI:
