Rusia – realităţi economice sumbre, prognoze pesimiste

La sfârşitul lunii aprilie, Ministerul Dezvoltării Economiei de la Moscova a dat publicităţii indicatorii macroeconomici pentru primul trimestru al anului 2009. Cifrele prezentate sunt mult mai proaste decât se preconizase. Comparativ cu primul trimestru al anului 2008, PIB-ul s-a redus cu 9,5%, producţia industrială cu 14,3%, inflaţia a crescut la 5,4%, iar rezervele de valută ale Rusiei sunt mai sărace cu 43,2 miliarde de dolari. Numărul şomerilor a crescut la 7,1 milioane (9,5%), faţă de 6 milioane prognozate şi faţă de o medie de 4,8 milioane de şomeri în anul 2008. Veniturile reale ale populaţiei au scăzut şi ele, în schimb preţurile au crescut pe primul trimestru cu 5,4%. În tot acest timp, încasările Ministerului de Finanţe s-au redus la o treime din cele prognozate. Şeful fiscului, Mihail Mokreţov, a prezentat în parlament cifre îngrijorătoare, la toţi indicatorii.

Astfel, încasările la impozitul pe profit s-au redus la 56,4%, faţă de primul trimestru al anului 2008, totalul taxelor vamale s-a redus cu 59,2%, taxa din exportul de petrol este de 46,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2008, iar încasările din taxa de la exportul de gaz s-au redus şi ele la 79,7%. Capitalul străin retras din Rusia, în primele trei luni, se cifrează, potrivit Ministerului de Finanţe, la 33 de miliarde de dolari (29 de miliarde numai în luna ianuarie).

Prima undă de şoc a crizei mondiale a lovit Rusia în perioada noiembrie 2008–ianuarie 2009. După care, în lunile februarie–martie, a urmat o oarecare stabilizare a producţiei. Stabilizare în comparaţie cu perioada de contractare agresivă a economiei, pentru că, altfel, nu se poate vorbi de nicio stabilizare. Indicatorii negativi din toamna 2008 au determinat guvernul şi Banca Centrală să treacă la devalorizarea rublei, care a declanşat o redolarizare a economiei ruse. Spre deosebire de multe alte economii ale lumii, Rusia este una dintre ţările care au o inflaţie cu două cifre. Dintre cele 42 de ţări listate de Economist, doar 4 au o inflaţie peste 10% (Rusia, Pakistan, Egipt, Venezuela).

Inflaţia ridicată a fost mereu preferată în Rusia întăririi cursului rublei. Pe fondul fugii de rublă, marea majoritate a firmelor s-au grăbit să cumpere dolari, temându-se de repetarea experienţei crahului financiar din vara 1998. Politica devalorizării rublei a avut ca efect reducerea importurilor, care nu au depăşit ca valoare 25 de miliarde de dolari în primele trei luni ale anului, faţă de 41 de miliarde în perioada similară a anului 2008. Încasările din export s-au redus şi ele de la 110 la 60 de miliarde de dolari pe primul trimestru. Ultimele cifre sunt importante, date fiind datoriile de 500 de miliarde de dolari ale companiilor ruseşti faţă de creditorii occidentali. Doar în anul 2009, companiile ruseşti trebuie să plătească 130 de miliarde de dolari.

Pe primul trimestru ar fi trebuit achitate 35 de miliarde, însă companiile ruseşti au putut plăti doar 11 miliarde. Cele mai multe companii nu vor putea să plătească şi, de vreme ce nu există perspectiva restructurării datoriilor, unele vor intra în faliment şi vor trece sub controlul creditorilor occidentali. Deocamdată, Fondul de Rezervă, organizat de guvern, finanţează nu doar cheltuielile bugetare, ci contribuie şi la susţinerea financiară a marilor companii private.

De altfel, potrivit ultimelor date făcute publice de FMI, Rusia va aloca în 2009 nu mai puţin de 4,1% din PIB pentru perfuzii financiare cu scopul stimulării activităţii economice, ceea ce situează Rusia pe prima poziţie între ţările G20, fiind urmată de Coreea de Sud (3,9%), Arabia Saudită (3,3%), China (3,1%). Creşterea ajutoarelor de stat pentru economie va duce, potrivit FMI, la deficite record înregistrate de ţările G20. Dacă în cazul Indiei experţii FMI apreciază că deficitul va atinge 10,2%, în cel al Rusiei cifra este de doar 6,2%. Însă prognoza FMI este contrazisă de vicepremierul şi ministrul de Finanţe, Aleksei Kudrin, care vorbea recent de un deficit de peste 8% din PIB. În acelaşi timp, nu puţini analişti ruşi plusează, fluturând un deficit de 10%.

De altfel, Ministerul de Finanţe de la Moscova lucrează la un nou buget, al treilea, pentru 2009. Iniţial, bugetul pe 2009 era construit pe un preţ al petrolului de 95 de dolari barilul. Al doilea buget pornea de la un preţ mediu de 41 de dolari barilul, fiind fixată o scădere a PIB-ului de 2,2%. În ciuda cheltuirii a jumătate din Fondul de Rezervă, indicatorii economici publicaţi la sfârşitul lunii aprilie contrazic prognozele, care s-au dovedit prea optimiste. Noul proiect de buget, pe care preşedintele Dmitri Medvedev s-a angajat să-l prezinte şi să-l susţină personal în Duma de Stat, are la bază un preţ de 45 de dolari barilul. De altfel, toate prognozele economice din Rusia pleacă de la preţul barilului de petrol. Cum economia mondială s-a contractat, premierului Vladimir Putin nu-i rămâne decât să se joace cu taxa de export la tona de petrol, pe care a redus-o, de la 1 aprilie, de la 115,3 la 110 dolari pe tonă, pentru ca să o crească, de la 1 mai, la 137,7 de dolari.

Însă cea mai mare ameninţare la adresa bugetului vine dinspre sectorul bancar, unde s-au înregistrat, în primele trei luni, neplăţi ale creditelor, care au dus la serioase blocaje. De altfel, Aleksei Kudrin a anunţat că statul va trebui să intervină urgent dacă procentul de nerecuperare a debitelor de către bănci se menţine la 10%. Analişti şi economişti de la Moscova critică tot mai vocal strategia guvernului de a injecta fonduri în sistemul bancar şi dau exemplul Chinei, care a investit în dezvoltarea infrastructurii şi în susţinerea cererii de produse de pe piaţă. Ei mai atrag atenţia asupra faptului că Fondul de Rezervă s-ar putea epuiza mai devreme de începutul anului 2010, iar atunci guvernul va trebui să angajeze credite interne sau externe în condiţii dificile.