România va adera la tratatul interguvernamental. Marea Britanie si Ungaria au refuzat. Cehia si Suedia isi vor consulta parlamentele

Ţările din zona euro şi alte şase state din afara blocului monetar, printre care şi România, vor încheia, până în luna martie, un tratat interguvernamental care vizează consolidarea şi intregrarea fiscală puternică la nivelul UE. Marea Britanie și Ungaria refuză să accepte condițiile noului Tratat, iar Suedia si Republica Ceha au declarat ca trebuie sa-si consulte mai intii parlamentele.

Statele UE din afara zonei euro, inclusiv România, ar trebui să contribuie, prin băncile centrale, cu 50 miliarde euro la împrumuturile în valoare totală de 200 miliarde euro pe care Uniunea Europeană vrea să le acorde Fondului Monetar Internaţional (FMI) pentru combaterea crizei.

Liderii statelor din zona euro au convenit vineri, la primele ore ale dimineţii, asupra unui nou pact bugetar care va face obiectul unui acord între statele din Uniunea Monetară şi şase ţări membre UE care nu folosesc moneda unică - România, Bulgaria, Polonia, Danemarca, Letonia şi Lituania.

Acordul între cele 23 de state membre a survenit după ce Marea Britanie şi Ungaria s-au opus unei schimbări a Tratatului UE în vederea consolidării disciplinei bugetare, în timp ce Suedia şi Republica Cehă au spus că vor mai întâi să-şi consulte parlamentele în acest sens.

Premierul maghiar, Viktor Orban, si-a motivat refuzul aderarii la acord prin faptul ca acesta ar afecta "suveranitatea" Ungariei. Totusi, Orban a precizat ca in situatia in care Suedia si Cehia vor decide sa adere dupa consultarea propriilor parlamente, ar fi posibil ca si Ungaria sa-si revizuiasca pozitia, aceasta insa dupa ce parlamentul va dezbate chestiunea.

Ce presupune acordul

Acordul presupune în principal reglementări fiscale pentru echilibrarea bugetelor şi coordonarea politicii economice la nivel european, potrivit comunicatelor transmise vineri de Consiliul Uniunii Europene după discuţiile de joi de la summit-ul de la Bruxelles.

"Unele măsuri descrise (adoptate la summit - n.r.) pot fi implementate prin legislaţie secundară. Şefii de stat sau de guvern din zona euro consideră că unele măsuri ar trebui incluse în legislaţia primară. Pentru că nu s-a ajuns la unanimitate între statele membre UE, s-a decis să le adoptăm printr-un acord internaţional care va fi semnat în martie, sau mai devreme. Obiectivul rămâne să includem aceste chestiuni în tratatele Uniunii cât mai urgent. Şefii de stat sau de guvern din Bulgaria, Danemarca, Letonia, Lituania, Polonia şi România şi-au exprimat intenţia de a se alătura procesului. Şefii de stat sau de guvern din Cehia şi Suedia îşi vor consulta parlamentele înainte de a lua o decizie", se arată într-un comunicat al Consiliului.

Potrivit declaraţiilor preşedintelui Consiliului UE, Herman Van Rompuy, "compactul fiscal" european va presupune un angajament din partea statelor participante la o guvernanţă fiscală solidă, introducerea acestuia în Constituţie, consolidarea reglementărilor privind procedura de deficit excesiv prin automatizarea sancţiunilor şi transmiterea proiectelor de buget Comisiei Europene spre verificare.

Noua guvernanţă fiscală presupune următoarele măsuri şi principii, potrivit comunicatului Consiliului UE:

- Bugetele trebuie să fie echilibrate sau pe excedent, prevedere care va fi considerată respectată dacă deficitul structural anual nu va depăşi 0,5% din Produsul Intern Brut (PIB) nominal.

- Regulile vor fi introduse în sistemele legislative naţionale ale statelor membre, la nivel de Constituţie sau echivalent.

- Reglementările vor include un mecanism automat de corecţie care se va declanşa în cazul uei devieri. Fiecare stat membru va elabora propriul mecanism de corecţie, în baza principiilor indicate de Comisia Europeană.

- Curtea Europeană de Justiţie va avea jurisdicţia să verifice transpunerea acestor reglementări la nivel naţional.

- Mecanismul automat de corecţie prevede intrarea automată în vigoare a unor măsuri de creştere a veniturilor la buget sau reducere a cheltuielilor publice dacă deficitul structural depăşeşte 0,5% din PIB. Scăderea indicatorului poate fi obţinută însă şi prin creşterea PIB.

- Statele membre aflate în procedura de deficit excesiv vor transmite Comisiei şi Consiliului UE spre aprobare un program de parteneriat economic care să detalieze reformele structurale necesare pentru a asigura o corecţie durabilă a deficitului excesiv. Implementarea programului şi a planurilor bugetare anuale coerspunzătoare va fi monitorizată de Comisie şi de Consiliu.

- Statele membre vor raporta în avans programele de emisiuni de obligaţiuni.

- Introducerea unor criterii de reducere a datoriei de stat pentru statele membre cu un grad de îndatorare de peste 60% din PIB.

Reglementările care guvernează procedura de deficit excesiv vor fi înăsprite pentru statele din zona euro

"Imediat ce Comisia va constata că un stat membru a depăşit plafonul de 3% (din PIB - n.r.), se vor declanşa consecinţe automate, cu excepţia cazului în care o majoritate calificată a statelor membre din zona euro se va opune. Măsurile sau sancţiunile propuse sau recomandate de Comisie vor fi adoptate, cu excepţia situaţiei în care o majoritate calificată a statelor membre din zona euro se va opune", se spune în comunicat.

În privinţa verificării proiectelor de buget de către Comisia Europeană, Executivul UE va examina "parametrii cheie ai poziţiei fiscale" şi, dacă va fi necesar, va adopta un punct de vedere. Dacă va constata derapaje serioase de la Pactul de Stabilitate şi Creştere, CE va solicita un proiect de buget revizuit.

"Pe termen mai lung", UE va încerca să progreseze în privinţa integrării fiscale, coordonării politicilor şi guvernanţei economice pe chestiuni esenţiale pentru funcţionarea fără probleme a zonei euro, care să nu submineze piaţa internă, se spune în comunicat.

Astfel, liderii UE promit că vor elabora o politică economică comună, care va presupune discutarea reformelor importante pregătite de statele din zona euro.

Măsurile pe termen lung prezentate vor fi precedate de acţiuni imediate pentru abordarea "în forţă" a crizei datoriilor de stat, notează comunicatul Consiliului.

Astfel, Fondul European de Stabilitate Financiară (FESF, sau EFSF) va fi consolidat de urgenţă prin procedura de "pârghie" (leveraging).
"Salutăm disponibilitatea Băncii Centrale Europene de a acţiona ca agent pentru EFSF în operaţiunile de piaţă", se arată în comunicat.

Totodată, liderii europeni au convenit devansarea cu un an a implementării Mecanismului European de Stabilitate (MES, sau ESM), până la jumătatea lui 2012, dacă tratatul de înfiinţare a sistemului va fi fost ratificat de state membre reprezentând 90% din angajamentele de capital la fond.

În privinţa resurselor financiare ale mecanismelor europene de urgenţă, EFSF va continua programele financiare care au început deja până la jumătatea anului 2013, în conformitate cu acordul cadru care reglementează instituţia. Fondul va continua finanţarea programelor în derulare, după necesităţi.

Liderii europeni vor reevalua plafonul de 500 miliarde euro al EFSF/ESM în martie 2012.

Totodată, statele din zona euro vor accelera contribuţiile la capitalul ESM astfel încât instituţia să deţină permanent rezerve de capital echivalente cu minimum 15% din sumele angajate în programe de ajutor.

Statele din zona euro şi celelalte state membre vor discuta şi vor confirma, în termen de zece zile, prevederea de a suplimenta resursele Fondului Monetar Internaţional cu până la 200 miliarde euro sub forma unor împrumuturi bilaterale, pentru a consolida resursele anticriză ale creditorului de la Washington.

"Aşteptăm contribuţii în paralel de la comunitatea internaţională", se spune în comunicat.

Cuvinte cheie: summit UE, Merkel, Van Rompuy, Sarkozy, Traian Basescu, zona euro