Pe aceeași temă
Romania si Serbia au semnat, joi, la Bruxelles, protocolul privind statutul minoritatilor din cele doua tari, dupa ce Romania a solicitat, in reuniunea de marti a Consiliului Afacerilor Generale (CAG), semnarea cat mai rapida a unui astfel de act.
Documentul a fost semnat de ambasadorul Romaniei la Uniunea Europeana, Mihnea Motoc, si de ambasadorul Serbiei la UE, Roksanda Nincic, potrivit unor surse europene citate de Romania libera.
Blocajul etnic
România a blocat, în cursul reuniunii de marti a miniştrilor Afacerilor Europene din statele UE, luarea unei decizii privind acordarea statutului oficial de candidat la aderarea in UE a Serbiei, pe motiv ca romanii din Serbia trebuie sa aiba, "mai devreme sau mai tarziu", drepturile pe care le au maghiarii din Romania, fapt pentru care este necesar un protocol in acest sens.
Problema va fi discutată de preşedintele Traian Băsescu cu liderii celorlalte state membre ale UE, în condiţiile în care la Consiliul European ce începe joi seară se aşteaptă ca Serbia să primească statutul de candidat la aderarea la UE.
Ministrul de Externe, Cristian Diaconescu, a precizat, miercuri seara, într-o emisiune la B1TV, că protocolul va preciza o temă extrem de importantă: dreptul oricărei minorităţi, inclusiv cea română, de a se autodefini ca atare.
"Sârbii vor fi obligaţi, sub monitorizarea noastră şi a Comisiei Europene - că aici este «deal-ul», nu este numai o chestiune bilaterală, devine o problemă multilaterală pentru Serbia, sub monitorizarea noastră şi a Comisiei - să recunoască autorecunoaşterea pe care românii şi-o acordă, spunând «noi suntem minoritatea română»", a explicat Diaconescu, citat de EVZ.
"Odată ce se autodefinesc a fi români, toate celelalte acorduri şi convenţii la care Serbia este parte, privind identitatea etnică, lingvistică, religioasă, dreptul de a avea biserici, de a avea şcoli cu predare în limba română, se aplică automat. În acest moment, cei care se consideră a fi români şi afirmă acest lucru nu au absolut nimic", a mai spus şeful diplomaţiei române.
"Romanii din Valea Timocului trebuie sa aiba incredere, pentru ca ceea ce ei apara reprezinta nu numai valorile Romaniei, ci si valori europene. Mai devreme sau mai tarziu vor avea si ei drepturi pe care le au maghiarii din Romania si care vor fi respectate. Sa aiba incredere", a mai declarat Diaconescu.
Cristian Diaconescu crede ca Serbia inca nu a depasit "un anumit blocaj cultural" si ca oficialii acestei tari au si "un soi de blocaj intelectual si un frison".
"S-au schimbat generatii, vorbesc despre niste tineri scoliti in Statele Unite ale Americii, care in momentul in care ies din zona minoritatilor devin extrem de europeni", s-a exprimat ministrul roman de Externe.
El a precizat ca mai multi ministri s-au exprimat "in sensul unor rezerve, al unor dificultati", in problema Kosovo si respectarea standardului minoritatilor. In aceasta ultima privinta, Romania a fost singurul stat care s-a exprimat.
Negocierile privind protocolul bilateral, care este un text tehnic, s-au centrat asupra unei fraze-cheie, potrivit surselor EVZ.
"Belgradul îi recunoaşte ca români pe etnicii din estul Serbiei, indiferent dacă aceştia se numesc ori sunt denumiţi români sau vlahi".
Românii din estul Serbiei sunt cunoscuţi de autorităţile de la Belgrad sub denumirea de "vlahi", care, de fapt, este echivalent cu etnonimul "rumân" sau "român".
Boris Tadici: Serbia nu va accepta conditii imposibile, multi vlahi refuza sa se declare romani
Presedintele sarb, Boris Tadici, declarase, cu mai putin de o zi inainte, ca Serbia nu va accepta "conditii imposibile" pentru aderarea la UE, el subliniind ca vlahii de pe teritoriul sarb refuza sa se declare romani.
"Dacă noi nu vom stabili linii rosii, nimeni nu ne va lua in serios, iar acest lucru este valabil şi pentru minoritatea vlahă", a spus Tadici într-un interviu acordat postului public de televiziune, RTS.
"Dacă Serbia va da dovadă de slăbiciune şi va accepta să fie şantajată, s-ar declanşa un proces fără sfârşit. Este important să rămânem fermi pe principiile noastre", a adăugat preşedintele sârb.
"România se aşteaptă ca vlahii din Serbia să se declare etnici români, dar o parte din vlahi nu sunt de acord, se opun acestui lucru. Noi înţelegem poziţia României, dar nu putem renunţa la principiile noastre", a spus Tadici, subliniind că unul dintre aceste principii este respectarea convenţiilor internaţionale, implicit a dreptului cetăţenilor sârbi de a-şi exprima liber poziţiile.
Potrivit estimărilor neoficiale ale organizaţiilor româneşti din regiune, aproximativ 250.000 de români trăiesc în prezent în Valea Timocului.
România a mai prezentat, marţi, la Consiliul Afaceri Generale, o declaraţie prin care a subliniat necesitatea implicării Comisiei Europene şi a Înaltului Reprezentant al OSCE pentru minorităţile naţionale în monitorizarea eforturilor Serbiei pentru respectarea principiilor protecţiei minorităţilor, în conformitate cu standardele UE.
