Pe aceeași temă
Intr-un articol incendiar, cotidianul "Romania libera" se intreaba de ce CCR emite comunicate contradictorii. Este vorba despre contradictia intre adresa trimisa Guvernului dupa anuntarea amanarii deciziei privind referendumul, in care CCR cere "actualizarea listelor electorale", si adresa Curtii asa cum a fost ea comunicata presei, in care CCR solicita listele electorale "in baza carora s-a desfasurat referendumul". Ce se intampla la CCR - se intreaba RL? Falsifica cineva din interior comunicate si documente? Se pare ca da. Iata mai jos materialul Romaniei libere, semnat de Ondine Ghergut:
După ce Curtea Constituţională a anunţat amânarea deciziei cu privire la validarea referendumului pentru demiterea preşedintelui, au fost emise doua adrese, una către presă, alta catre Guvernul României, cu conţinut juridic total diferit. Sursele RL de la Curte suspectează comiterea unui fals.
In adresa trimisă Guvernului, Curtea solicită actualizarea, până la 31 august, a listelor , iar în comunicatul trimis presei, Curtea anunţă că a cerut " listele electorale permanente actualizate în baza cărora s-a organizat referendumul".
Or, pentru un referendum desfăşurat pe 29 iulie 2012 nu se puteau folosi liste actualizate până la data de 31 august 2012.
Contactat telefonic de RL, presedintele Curţii, Augustin Zegrean, a negat că ar fi cerut Guvernului actualizarea acum, după referendum, a listelor folosite la referendumul din 29 iulie. Domnia sa ne-a spus că a solicitat din nou de la Guvern listele în baza cărora s-a votat deja la referendum, deoarece instituţii diferite ale statului au transmis date contradictorii, care nu puteau fi folosite pentru a se putea da un verdict corect.
Surse din CCR spun pentru cotidianul Romania libera că cel mai probabil asistentul magistrat care a redactat adresa către Guvern a schimbat conţinutul, pentru a permite ministrului de Interne Ioan Rus, fără a risca pedeapsă penală prea mare, să "actualizeze" listele permanente, adică să şteargă cât mai multe persoane, deşi aceste liste au fost FOLOSITE deja la referendumul din 29 iulie.
Nu este prima modificare suspecta la CCR
Preşedintele Curţii, Augustin Zegrean, trebuie să sesizeze Parchetul, mai ales că nu ar fi prima greşeală de acest fel la Curte, spun specialiştii. O "scăpare"asemănătoare s-a întâmplat şi în textul prin care Curtea s-a pronunţat cu privire la suspendarea preşedintelui. Atunci, unul dintre cei nouă judecători a observant că din textul dat spre semnare dispăruse cuvântul "NU" din formularea "preşedintele Traian Băsescu NU a încălcat grav Constituţia" , schimbându-se astfel total sensul hotărârii.
Atunci, s-a făcut modificarea pe text şi apoi cei nouă judecători l-au semnat. Acum, preşedintele Augustin Zegrean este obligat să supravegheze corectarea textului şi să trimită o nouă adresă la Guven cu conţinutul correct din încheierea de şedinţă, susţin surse CCR. De asemenea, este obligat să sesizeze Parchetul deoarece "greşeala" de redactare a produs deja efecte care frizează anarhia. Motivul: În baza acestei adrese, ministrul Ioan Rus a declanşat acţiunea de "actualizare"a listelor electorale permanente.
Iata mai jos cele doua texte, fata in fata.
Textul trimis premierului Victor Ponta, in care se cere actualizarea listelor electorale:
"In temeiul art 46 si art 47 din Legea 47 /1992 privind organizarea si funcţionarea Curţii Constituţionale, Plenul Curţii Constituţionale, în şedinţa din 2 august 2012, a hotărât să solicite Guvernului să dispună măsurile necesare pentru actualizarea listelor electorale permanente la data de 29 iulie 2012 şi să transmită Curţii Constituţionale numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente, pentru a putea stabili dacă referendumul naţional pentru demiterea Preşedintelui României din 29 iulie 2012 este valabil în conformitate cu dispoziţiile art. 5 (alin. 2) din Legea nr.3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului.
Vă rugăm să transmiteţi datele solicitate până la data de 31 august 2012.
Vă asigurăm de deplina noastră consideraţie."
Dacă ar fi real conţinutul acestei adrese, ar însemna ca instanţa Curţii Constituţionale a României SOLICITA modificarea unor liste electorale permanente în baza cărora DEJA s-a votat, ceea ce este absolut împotriva tuturor normelor unui stat de drept, cu atăt mai puţin ale unui stat din UE.
Insa in textul adus la cunostinta presei, CCR anunta ca a solicitat Guvernului listele electorale "in baza carora s-a desfasurat referendumul".
Motivul invocat pentru aceasta solicitare: "date contradictorii care au fost transmise Curţii Constituţionale în legătură cu numărul persoanelor aflate pe listele electorale permanente de către autorităţile publice implicate"
Redăm textul integral.
"În ziua de 2 august 2012, Plenul Curţii Constituţionale, învestit în temeiul art.146 lit.i) din Constituţia României şi al art.46 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, s-a întrunit pentru a soluţiona, în exercitarea atribuţiilor privitoare la organizarea şi desfăşurarea referendumului şi la confirmarea rezultatelor acestuia, următoarele:
I. Verificarea respectării procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional din data de 29 iulie 2012 pentru demiterea Preşedintelui României, domnul Traian Băsescu, şi pentru confirmarea rezultatelor referendumului.
I. Sesizările cu privire la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional din data de 29 iulie 2012 pentru demiterea Preşedintelui României, domnul Traian Băsescu, formulate de Liga Internaţională a Românilor, cu sediul în Bucureşti, de Partidul Social Democrat şi Partidul Naţional Liberal, de Preşedintele Camerei Deputaţilor şi Preşedintele interimar al Senatului, de Gheorghe Hogea şi de Organizaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului, cu sediul în Bucureşti.
I. În ceea ce priveşte prima cauză, în urma deliberărilor, Curtea Constituţională a decis amânarea pronunţării unei hotărâri cu privire la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional din data de 29 iulie 2012 pentru demiterea Preşedintelui României, domnul Traian Băsescu, şi pentru confirmarea rezultatelor referendumului, pentru data de 12 septembrie 2012.
Având în vedere datele contradictorii care au fost transmise Curţii Constituţionale în legătură cu numărul persoanelor aflate pe listele electorale permanente de către autorităţile publice implicate, Curtea Constituţională a solicitat Guvernului României ca, pâna la data de 31 august 2012, să transmită listele electorale permanente actualizate în baza cărora s-a desfăşurat referendumul din 29 iulie 2012. (Adresele prin care Institutul Naţional de Statistică, Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Autoritatea Electorală Permanentă au transmis datele solicitate de Curtea Constituţională sunt anexate prezentului comunicat de presă)
II. Cu privire la celelalte sesizări, în urma deliberărilor, Curtea a respins, cu unanimitate de voturi, ca neîntemeiate, contestaţiile referitoare la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional din data de 29 iulie 2012 pentru demiterea Preşedintelui României, domnul Traian Băsescu, contestaţii formulate de Liga Internaţională a Românilor, cu sediul în Bucureşti, de Partidul Social Democrat şi Partidul Naţional Liberal, de Preşedintele Camerei Deputaţilor şi Preşedintele interimar al Senatului, de Gheorghe Hogea şi de Organizaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului cu sediul în Bucureşti.
Hotărârea este definitivă şi general obligatorie.
Argumentaţia reţinută în motivarea soluţiei pronunţate de Plenul Curţii Constituţionale va fi prezentată în cuprinsul hotărârii, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Cum face ministrul Ioan Rus "actualizarea " listelor electorale permanente - studiu de caz pentru experţii Uniunii Europene
In accepţiunea ministrului Administraţiei şi Internelor Ioan Rus, "actualizarea" înseamnă "mini-recesământ", funcţionarii de la primării fiind obligaţi să treacă pe la toti membrii comunităţii, alocând "câte trei secude pentru fiecare", să-i întrebe cine a murit, cine lucrează în străinătate, pentru a fi şterşi de pe liste. Iar acolo unde nu găsesc pe nimeni - e perioada concediilor!- , să-i întrebe pe vecini. Aşa înţelege Rus "actualizarea", după cum singur a declarat, declaraţia fiind preluată de posturile TV.
Potrivit legilor în vigoare, un cetăţean cu drept de vot nu poate fi şters de pe listele electorale permanente pe care a fost înscris conform domiciliului permanent existent pe actul său de identitate. Nu pot fi şterşi de pe listele permanente din localităţile României nici cetăţenii cu drept de vot care muncesc în străinătate, dar care au domiciliul permanent în localitatea din România , domiciliu înscris pe actul de identitate. Cine şterge de pe liste astfel de persoane cu drept de vot, comite o infracţiune.
