ANUL XXXV (1611) (19 martie 2024)

Putin a câștigat alegerile în Rusia

Suntem, uneori, aduși în fața unor esențiale răscruci, iar alegerea pe care o facem, atunci când avem puterea deciziei, e cu atât mai dificilă, cu cât ea are efecte asupra multor altora.

Tradiția secretomaniei este veche și ține de practici și moravuri nedemocratice încă foarte prezente în politica românească.

Problema principală însă este potențialul religiei de a fi instrumentalizată în scopuri manipulative.

Armata rusă deține în acest moment inițiativa de-a lungul întregii linii a frontului. Ucrainenii au trecut la o apărare strategică, așteptând echipamente militare și mai ales muniție din Occident.

Klaus Iohannis pare să se încadreze bine în grila de criterii pentru poziția de secretar NATO într-un moment extrem de complicat pentru Occident; e greu de spus dacă are și calitățile necesare.

Datele cu privire la participare și rezultatele anunțate de autoritățile ruse înscriu  fără tăgadă regimul Putin în rândul dictatorilor din Asia Centrală sau Belarus.

Alegerile din Rusia spun un lucru simplu: orice formă de încheiere a războiului din Ucraina va trebui să țină cont de Vladimir Putin.

Interviu cu Ioan Stanomir, profesor la Facultatea de Științe Politice a Universității din București

Estul Europei merită o funcție înaltă în UE sau NATO, dar Iohannis, cu bilanțul său intern și extern binecunoscut, nu o merită; cum, de altfel, nu a meritat nici votul românilor.

Ditamai coaliția se chinuie să-i găsească un adversar lui Nicușor Dan (susținut de USR) și caută un independent gândind că mai bine pierd împreună decât să eșueze separat.

Restituirea tezaurului ar trebui să fie obiectul unui consens național dar, după cum se vede, nu toți cei care se bat în pieptul de aramă cu cărămida națională urmăresc interesul național.

Prin alegerea unui independent drept candidat comun, PSD și PNL par să se fi resemnat că mai bine  pierd împreună Bucureștiul decât să-l piardă separat. O renunțare care ar putea avea costuri ridicate.

Navele au fost locul unde o lume pestriță se întâlnea, trăia/interacționa. Pe aceste nave se petreceau zile bune, chiar până la două săptămâni, de aceea cunoașterea interumană avea o altă intensitate.

În 2024, Zona rămâne o adevărată platformă a artei contemporane, un muzeu virtual al performance-ului și al artei conceptuale, muzeul pe care Timișoara și l-a dorit, dar nu l-a avut fizic.

Trei discursuri, trei opțiuni posibile de lectură: pentru visare, pentru distanțare, pentru îngrijorare.

A fost un teatru prost, o farsă, o maimuțăreală, o falsificare la vedere. Un oximoron: alegeri fără alegere.