Republica Moldova şi procesul europenizării

România a privit către Republica Moldova în ultimele două decenii inegal şi în maniere diferite. Ultimii ani însă sunt cei în care această privire – din mai multe motive – inevitabilă se rafinează şi, de aceea, devine cu atât mai utilă în economia relaţiilor dintre cele două ţări.
Complexitatea relaţiilor dintre România şi Republica Moldova este relevată inclusiv de conţinutul acestui dosar tematic, generos sprijinit, ca şi alte proiecte ale Institutului de Studii Populare, de Fundaţia „Hanns Seidel“.

Propunem, aşadar, acum un pachet de texte în care prevalează o perspectivă românească multietajată asupra Republicii Moldova. Există, în acest dosar, un unghi de vedere instituţional (MAE plus Ambasada României la Chişinău), dublat de un altul care pune câteva repere cu privire la ceea ce înseamnă o eficientă diplomaţie prin cultură. De asemenea, propunem spre lectură o perspectivă europarlamentară care punctează, de la o distanţă necesară, marile mize ale complicatei zone în care evoluează Republica Moldova şi care apasă asupra ideii vocaţiei europene a acestei ţări. Pe de altă parte, fostă republică sovietică, Moldova are încă o relaţie caldă cu ideea comunistă – un text din acest supliment trasează coordonatele recente ale acestei probleme. O perspectivă venită din zona ONG-urilor completează „privirea“ românească pe care o etalează acest dosar.

Nu în ultimul rând, tabloul moldav e întregit de un articol dens „de la firul ierbii“, semnat de Vitalie Ciobanu, un reputat comentator de la Chişinău al acestui spaţiu care merită mult mai multă atenţie. De altfel, ne propunem să continuăm într-un mod constructiv un demers de această natură.