Pe aceeași temă
Universitatea din București își exprimă nemultumirea legata de faptul ca nu a fost consultată nici în privința elaborării OUG 49/2014, nici în privința redactării comunicatului referitor la această Ordonanță din partea Consiliului Național al Rectorilor. In comunicatul publicat pe site-ul institutiei se subliniaza nevoia unei dezbateri publice inainte de elaborarea unor astfel de modificari considerandu-se ca anumite prevederi impuse de noile modificari în loc să limpezească legislația educațională în vigoare, o fac încă și mai confuză.
Cititi comunicatul Universitatii Bucuresti:
În urma discuțiilor avute în ședința Consiliului de Administrație din 9 iulie a.c., Universitatea din București face următoarele precizări privind Ordonanța de Urgență 49 / 2014:
Universitatea din București își reafirmă misiunea de a contribui, nu numai prin activitatea specifică, ci și prin nivelul înalt de expertiză și de calificare academică de care dispune, la conturarea unor politici publice care să servească creșterii calitative a educației în România.
În acest sens, Universitatea din București își exprimă contrarietatea privind faptul că nu a fost consultată nici în privința elaborării OUG 49/2014, nici în privința redactării comunicatului referitor la această Ordonanță din partea Consiliului Național al Rectorilor, organism care se poziționează în calitatea de ”reprezentant al mediului universitar”. Avem tot dreptul să ne întrebăm dacă cele circa 3000 de cadre didactice titulare și asociate din comunitatea academică a Universității din București sunt considerate un segment irelevant al mediului universitar românesc.
Considerăm nedemocratică și dăunătoare sistemului de învățământ modificarea masivă și repetată a Legii Educației Naționale, lege organică, prin Ordonanță de Urgență, fără o dezbatere publică prealabilă a modificărilor propuse și fără consultarea prealabilă a instituțiilor marcante de învățământ, cum este Universitatea din București.
Apreciem totuși că actuala OUG aduce și o serie de clarificări și de detalieri binevenite, parte dintre ele semnalate în comunicatul amintit al Consiliului Național al Rectorilor: posibilitatea oferită universităților de a înființa unități de învățământ preuniversitar proprii, de a acorda ajutoare propriilor angajați aflați în dificultate, de a crește cu până la 10% cifrele de școlarizare stabilite de ARACIS în beneficiul studenților internaționali, posibilitatea studenților de a opta, la înscrierea la un al doilea program de studii în cadrul aceluiași ciclu de învățământ, pentru care dintre cele două – cel efectuat anterior sau cel de al doilea – să plătească școlarizarea ș.a.
Universitatea din București își exprimă însă nedumerirea și îngrijorarea față de alte prevederi din actuala OUG, care, în loc să limpezească legislația educațională în vigoare, o fac încă și mai confuză, lăsând loc unor abuzuri, în niciun caz profitabile pentru buna funcționare a sistemului sau care par mai degrabă soluții de expedient, cu miză imediată, pentru probleme grave cu care se confruntă educația din România:
Funcțiile de conducere în universități
În OUG 49/2014 se completează Art. 207 din Legea Educației astfel încât se creează premisele eliminării incompatibilităților dintre funcțiile de conducere în universități și demnitățile publice, deschizând calea cumulării funcțiilor de rector și senator, deputat, ministru etc., ceea ce duce inevitabil la o și mai puternică politizare a învățământului superior românesc, contrară încercărilor de disociere a politicului de academic din legislația actuală și susceptibilă de a compromite valorile fundamentale ale universităților – autonomia, libertatea de gândire și de expresie etc. - , perspectivele de dezvoltare instituțională durabilă și de profesionalizare a managementului educațional. (Pct. 49 din OUG)
Durata exercitării funcției de rector
Specificațiile limpezi ale Legii Educației (Art. 213) privind durata pentru care o personă poate exercita funcția de rector în aceeași universitate sunt înlocuite cu precizări neclare, interpretabile – nu ”mai mult de două mandate succesive, complete” – ce pot fi speculate pentru prelungirea sine die a unui mandat. Universitatea din București consideră inadecvată contextului actual românesc suspendarea legală a limitărilor temporale pentru exercitarea funcției supreme într-o universitate, cu atât mai mult atunci când actuala OUG pare să fie destinată obținerii acesteia prin mijloace discutabile – suspendarea temporară a mandatului etc. (Pct. 51)
Universitățile particulare
Specificările privind statutul legal și organizarea instituțiilor private de învățământ superior ridică semne de întrebare referitoare la favorizarea acestora ca entități strict comerciale, degrevate de responsabilitatea publică a misiunii asumate. (Pct. 34, 36, 37)
Învățământul postliceal
Este neclară formula de reorganizare a învățământului postliceal. Se stipulează că se pot înființa școli postliceale în colegii din cadrul instituțiilor de învățământ superior acreditate. Universitățile nu mai organizează, după implementarea sistemului Bologna, învățământ superior de scurtă durată prin colegii. Dacă se intenționează oferirea acestei oportunități (înființarea de școli postliceale) pentru universități, atunci nu se justifică precizarea existenței colegiilor. Prevederea e importantă deoarece din anul universitar 2015-2016 universitățile pot solicita finanțare de la buget pentru aceste școli postliceale (învățământ terțiar non-universitar). Organizarea programelor de învățământ postliceal în contexte instituționale diferite – școli postliceale, licee, colegii din universități – decredibilizează deopotrivă această formă de instruire cât și instituțiile care o patronează. (Pct. 4-7)
Definirea instituțiilor de învățământ superior
Același echivoc instituțional este produs în asimilarea oricărei forme de învățământ superior titulaturii de ”universitate”. (Pct. 34)
Organizarea bacalaureatului
Posibilitatea organizării unei sesiuni speciale de bacalaureat, la latitudinea Ministerului Educației, grevează asupra credibilității și importanței acestei evaluări naționale. (Pct. 9)
Pregătirea pentru bacalaureat
Universitatea din București nu consideră oportună organizarea de cursuri de pregătire pentru un examen de certificare cum este bacalaureatul în cadrul unor instituții al căror obiect de activitate se află în afara ciclului de studii testat. Nu există temeiuri didactice pentru a delega astfel de atribuții universităților. (Pct. 10)
Înființarea de instituții de învățământ preuniversitar de către universități
Se prevede posibilitatea instituțiilor de învățământ superior de a înființa, între altele, unități de învățământ preuniversitar. Este prevăzută doar aprobarea Senatului, fără a se menționa explicit necesitatea parcurgerii etapelor de autorizare provizorie și acreditare ARACIP. Considerăm inoportună eludarea ARACIP din acest proces. (Pct 38)
Formarea personalului didactic
Introducerea posibilității certificării pentru profesia didactică pe două rute alternative, masteratul didactic de 2 ani (care nu este încă reglementat și nu sunt prevederi cu privire la condițiile în care se poate organiza și desfășura) și programele (în vigoare) de pregătire psihopedagogică de nivel I și II realizate prin departamentele de specialitate nu poate reprezenta decât o schemă de tranziție. Aceasta nu este clară în momentul de față, de vreme ce masteratul didactic nu este reglementat la nivel național, așa cum ar trebui să fie (planuri cadru de învățământ, bugetare, condiții de acreditare etc.).
Considerăm inoportună, contrară recomandărilor europene și în dezavantajul calității educației continuarea pregătirii de cadre didactice prin nivel de studii liceale (liceele cu profil pedagogic). Existența acestei duble posibilități de calificare (prin liceu sau prin studii superioare) creează inechități și discriminări între cadre didactice care predau la același nivel (învățământ preșcolar și primar), dar și între aceștia și colegii lor de la gminaziu sau liceu, care sunt eventual calificați prin nivel master. A pune semnul egal între studii masterale și studii liceale este un demers riscant, incorect și în defavoarea calității procesului de învățământ.
Nu se specifică nimic cu privire la condițiile în care absolvenții cu licență în domeniul Științele educației, programele de studii Pedagogie și Psihopedagogie specială, pot fi considerați certificați pentru profesia didactică. Considerăm că absolvirea cu diplomă de licență le conferă calificarea de nivel I, iar parcurgerea unui program de master în domeniul Științele educației le poate conferi fără echivoc calificarea psihopedagogică de nivel II. (Pct. 58-61)
Studiile doctorale
O decizie de schimbare a politicilor în domeniul programelor doctorale oferite, în sensul deschiderii oportunităților pentru studiu în regim cu frecvență redusă (cu argumentarea creșterii accesului la studii doctorale pentru categorii mai largi de candidați aflați în plină dezvoltare a carierei) crește riscurile unor interpretări mult prea informale date studiilor doctorale și diminuează componenta de cercetare avansată pe care orice program doctoral trebuie să o presupună. O universitate europeană de cercetare avansată trebuie să promoveze, în raport cu standardele specifice, programe doctorale și chiar postdoctorale de elită care să dea un sens ascendent misiunii instituționale a acesteia. Universitatea din București propune în acest sens analizarea condițiilor naționale pentru proiectarea și adoptarea unui sistem de doctorat profesional care ar putea să se adapteze mai ușor cerințelor de formare și dezvoltare profesională a potențialilor candidați într-un sens mai flexibil ca derulare și construcție, cu accent pe dimensiunea reflectorie asupra practicilor profesionale dar cu respectarea acelorași standarde înalte de calitate academică. (Pct. 40-41)
Asigurarea calității
Universitatea din Bucuresti își arată îngrijorarea față de posibila diminuare a rolului ARACIS in procesul de asigurare externă a calității educației universitare în condițiile în care mecanismele instituționale orientate către acest scop trebuie să devină, din perspectiva culturii calității, mecanisme de transparentizare și credibilizare a serviciilor oferite de către instituțiile de învățământ superior. Universitatea din București dorește să promoveze o perspectivă justă și coerentă a proceselor de asigurare a calității astfel încât să justifice chiar și misiunea actiunilor specifice de clasificare și ierarhizare a instituțiilor de învățământ superior prin sutinerea și promovarea unei strategii / unui instrument focalizat pe dimensiunea europeana a evaluării. (Pct. 96-97)
Nu în ultimul rând, Universitatea din București se disociază ferm de formulările prezente în comunicatul emis de către Consiliul Național al Rectorilor care blamează aprioric, în termeni incalificabili, situările critice față de OUG 49/2014. Credem că formația academică este incompatibilă cu astfel de practici de discreditare a unor puncte de vedere alternative.
Atragem totodată atenția că recentele inițiative de legiferare în domeniul educației sau care vizează și instituțiile de învățământ – amintim în acest context și Ordinul Ministrului Finanțelor Publice 720/2014 – amputează sever autonomia universitară, principiul fundamental al unei construcții durabile și cu perspective de dezvoltare a instituțiilor academice.
În concluzie, solicităm Ministerului Educației Naționale rediscutarea chesiunilor menționate și remedierea carențelor semnalate în OUG 49/2014.
Prof. dr. Mircea Dumitru
Rector
Președintele Consiliului de Administrație al
Universității din București
