Adauga comentariu

• 22.03.2009 | viorica iovan a scris:
  . imi aduc aminte de un reportaj din zilele fierbinti ale revolutiei cind un tinar fericit ca tara a scapat de Ceauseacu a fost intrebat: si daca comunistii vor veni din nou la putere? . el a raspuns sigur pe el: FACEM DIN NOU REVOLUTIE! . daca as putea sa-l vad acum pe tinarul acelui reportaj: …..l-a votat pe Iliescu prima oara? …..a doua oara? …..a treia oara?..... a fost in Piata Universitatii? …….a fost batut de mineri? …. este viu ?……este mort?.......lovit fatal de ciomag de miner? ……….. a fost de partea minerilor? ........ este cumva erou in cimitirul revolutiei? ……. impuscat de teroristii pe care nici o justitie postrevolutionara nu i-a adus in fata instantei?....... . daca as putea sa-l vad acum pe tinarul acelui reportaj i-as spune: vezi tinere? Ceausescu a oprimat poporul PE FATA . cei care au urmat au mentinut puterea comunismului prin inselaciune, prin viclesug! . cum poti sa faci revolutie cind iti lipseste tinta in care trebuie sa lovesti? . comunistii sint ascunsi in spatele unui ecran alb, enorm, pe care au scris mare de tot: ROMANIA , …. TARA DEMOCRATICA!
  

  Raspunde acestui comentariu

  Va rugam nu folositi diacritice! Intrucat nu toate sistemele de operare au acelasi tip de diacritice, textele pot aparea cu semne grafice care sa le distruga coerenta. Va multumim!

  Nume:
  Email:	(nu va fi publicat)
  Comentariu:

• 18.03.2009 | D.D a scris:
  Drama este aceea ca au trecut douazeci de ani fara ca vreun politician inspirat si curajos sa puna problema drumului nostru, a directiilor de dezvoltare, a etapelor si prioritatilor. Ne-am trezit din nou peste noapte, in lupta orgoliilor si intereselor, pe marginea prapastiei. Prea multe energii si timp, prea multe fonduri si oportunitati s-au pierdut ori au fost compromise(v. SAPARD). Fondul funciar a fost faramitat de legea 5. Cand au batut la usa investitorii in masini agricole, sindicate si patronate au cerut sa mai astepte. Pe ton bolsevic, sadea. Totul s-a amanat pana s-au deteriorat si devalorizat activele, intre timp capitalurile alegand tari mai stabile social-politic, mai hotarate sa intre pe drumuri europene, sa iasa din izolare si autarhie. Iar cand au inceput privatizarile am pornit cu cele mai profitabile, in loc ca acestea sa alimenteze bugetul saracit de datorii, importuri liberalizate si pensionari timpurii cu ghiotura, pentru...a iesi din somaj! Acum vrem sa reziste economia la fel ca altele dezvoltate efectelor crizei? Ne-am indatorat 6o miliarde euro fara a reforma agricultura, masinismul agricol propriu mai ieftin, fara a adapta la timp fiscalitatea si a strarpi la timp, hotarat, ca acte criminale, contrabanda si coruptia, evaziunea fiscala. Iar acum este extrem de greu sa reantronezi ordinea si cinstea, increngaturile si cumetriile politico-economice fiind mai puternice decat forta statului si vointa de schimbare radicala a mentalitatilor si principiilor de creare a capitalului, a raporturilor intre patroni si salariati. Iar neimpozitarea profitului reinvestit nu a fost canalizata politic si de catre Finante spre dezvoltari tehnologice si productive: acest ,,liberalism" a condus la blocarea prea multor miliarde in constructii noi- nici arhitectural nu sunt prea multe o reusita-, impaunandu-ne cu ocuparea fortei de munca si cu cresterea PIB, avantaje care palesc si ne acuza. Suntem asa necinstiti incat am determinat calea sustinerii controlate a leului in locul infuziilor nominale de capital. Si cred ca este mai bine asa, pentru o vreme. Cu asemenea imagine intram in UE. Si cu ajutoare deturnate in toate domeniile. Demnitatea nationala a fost prea des calcata in picioare, asa cum au facut minerii cu democratia si rattingurile de tara. De aceea suntem aici. Iar acum, in al 99-lea ceas, cand, desi in plina criza ne trezim la adevar, cand putini, prea putini politicieni aud glasul ratiunii si cer trezirea natiunii si pornirea strategiilor de dezvoltare sectoriala nu ii sustinem si scoatem tot ce poate fi mai urat de sub pres? Nu noi am vrut tranzitia in soapta si taras? Privatizarea…pe genunchi si nu hotarat public, dezbatuta si adoptata ca strategie? Este fantastic de greu sa vrei sa faci reforma fara fonduri, sa salvezi leul si sa mentii locuri de munca si salarii, ba sa mai si sustii milioane de defavorizati. Atunci de ce nu ii giram, oricum s-ar chema si din orice partid ar face parte? De ce nici acum nu ne unim sa urnim
  

  Raspunde acestui comentariu

  Va rugam nu folositi diacritice! Intrucat nu toate sistemele de operare au acelasi tip de diacritice, textele pot aparea cu semne grafice care sa le distruga coerenta. Va multumim!

  Nume:
  Email:	(nu va fi publicat)
  Comentariu:

• 18.03.2009 | D.Drinceanu a scris:
  Contradictie, confuzie sau deruta nesfarsita? Toti ne dorim mai mult. Dintre dorintele multiple, doar o parte ne sunt comune. Politicienii, justitia si siguranta vietii, iesire cat mai bipeda din criza, competenta si cinstea mi se par cele mai importante acum. Dupa criza, dezideratele se vor schimba. Daca vom apuca vreodata sa ne implinim toate dorintele, atunci vom gasi si perfectiunea in mediul socio-politic. Atrag numai atentia asupra a doua lucruri esentiale: 1.nu putem abandona interesele noastre comune prin absenteism si ignorarea politicului, pentru ca selectia valorilor, competentelor si strategiilor dezvoltarii de orice fel nu poate fi decat arareori si in prea mica masura in favoarea celor care nu se implica; 2. nu putem avea mai repede si mai mult, nici mai bun decat suntem pe ansamblul societatii de astazi, plina de contestatari, corupti, oportunisti, marcata de egoism si lacomie, de demagogie si incoerenta, de contradictii de jos, de la individ si familie pana la varful Puterii. Ca urmare este necesar compromisul cu noi insine, inevitabil: daca lucrurile stau asa ce-i de facut? Criticam sau tacem si lasam ca totul sa se deterioreze crezand-ne nedreptatiti, continuand letargia si scufundarea? Sau alegem ceea ce se poate mai bun din ceea ce avem in fata noastra? Ca oameni responsabili ar trebui sa recunoastem ca neimplicarea este cea mai perdanta dintre starile noastre si, pana vom reusi sa ne ridicam natiunea la nivelul celor mai inalte doleante si merite-ceea ce intr-o viata nu este posibil niciunde -, vom alege din ceea ce avem si dam si noi ceea ceva de pret, caci altfel nimic nu se poate construi doar prin critici si observatii de pe tusa: spiritul civic/atitudinea (hotarat si curajos, dar civilizat , democratic), competitia de idei si girul moral celor alesi, care sunt doar in parte vinovati ca nu corespund perfectiunii pretinse. Cealalata vina este a societatii care nu se poate ridica mai mult din varii motive pshiho-sociale si economice. A invinui de exemplu pe presedintele Basescu de declansarea crizei sau de neconsolidarea economiei este prea mult. Politicul, legislativul si executivul nu sunt in totalitate reprezentate si inlocuite de presedinte, oricare ar fi el, nici ca prerogative , nici ca arie a competentelor. El poate si trebuie sa dea semnale de orientare, poate estompa sau cataliza, poate incerca sa coalizeze benefic, poate cere si deschide drumuri si subiecte de dezbatere, corectii sau actiune armatelor din administratia, politicul si justitia tarii. El nu are cum sa fie chiar tot ce am vrea, ce ne lipseste, ce ne nemultumeste, ceea ce nu fac ori fac rau atatia. Oricate defecte i-am gasi ori adauga, face apel la solidaritate si se implica, asumandu-si unele erori, ceea ce se intampla acum la nivel inalt in toate statele lovite de molima crizei. Si nici de buna credinta si intentie, dovedite in felul sau mai nedisimulat si nesofistificat, care sunt preferabile atitudinii taciturne si oplosirii in turnul de f
  

  Raspunde acestui comentariu

  Va rugam nu folositi diacritice! Intrucat nu toate sistemele de operare au acelasi tip de diacritice, textele pot aparea cu semne grafice care sa le distruga coerenta. Va multumim!

  Nume:
  Email:	(nu va fi publicat)
  Comentariu: