Arhivă PDF începând din 1990 I Abonamente Revista 22 I Access Abonați PDF



Provocări pentru serviciile publice de media
2011-05-10
2

Asociaţia Ziariştilor Independenţi din România (AZIR) şi Grupul pentru Dialog Social (GDS) au organizat marţi, 3 mai, dezbaterea cu tema România – temă de cugetare. Oameni şi instituţii.

Dezbaterea de la GDS a fost organizată cu prilejul Zilei Mondiale a Libertăţii Presei şi face parte dintr-o serie de manifestări care îşi propune o analiză a principalelor instituţii publice şi a felului în care ele sunt văzute atât din exterior, de către cetăţeni, cât şi din interior, de către angajaţii lor. Evenimentul s-a dorit a fi un bilanţ al activităţii Televiziunii şi Radioului public la aproape un an de la schimbarea conducerilor celor două instituţii, a spus Teodora Stanciu, preşedintele AZIR. Moderatorul dezbaterii, Mircea Martin (GDS), a remarcat că, dacă la începutul anilor 90 am asistat la instituţionalizarea personalităţii, în sensul că foarte mulţi dintre noii conducători de instituţii publice au acoperit cu personalitatea lor activitatea acelor instituţii, în ultimii ani suntem martorii instituţionalizării partinităţii, prin care se manifestă intruziunea partidelor aflate la putere în serviciile publice.

Prezenţi la dezbatere, cei doi şefi ai Televiziunii şi Radioului public au trecut în revistă principalele probleme cu care se confruntă instituţiile pe care le conduc. Preşedintele-director general al Societăţii Române de Radiodifuziune, Demeter András István, a anunţat că, în mandatul său, îşi propune nu doar creşterea audienţei, ci şi identificarea marilor probleme şi o soluţionare programatică a acestora, pentru ca instituţia să păstreze o legătură strânsă cu publicul. Din partea TVR, preşedintele-director general Alexandru Lăzescu a pus accentul pe modul în care societatea şi clasa politică se raportează la serviciile publice de media, remarcând că, în ultimul deceniu, niciun Consiliu de Administraţie al TVR nu şi-a dus până la capăt mandatul, din cauza factorului politic. Alexandru Lăzescu a enunţat cele trei mai provocări ale Televiziunii publice: credibilitatea scăzută a jurnalismului românesc; definirea şi găsirea locului serviciilor publice de radio şi TV în ansamblul media (de ce e nevoie de ele, ce fac ele în plus faţă de cele private); mutaţiile produse de noile tehnologii şi de felul în care comunicăm.

Din partea Consiliului Naţional al Audiovizualului, Szász Attila a spus că presa din România este la fel de liberă pe cât de responsabilă este şi a militat pentru autoreglementare în cadrul instituţiilor media. Poetul şi jurnalistul Dinu Flămând a atras atenţia asupra „calului troian al audienţelor“, un criteriu creat iniţial ca instrument comercial, ajuns acum criteriu calitativ, în timp ce Călin Anastasiu (GDS) a replicat, spunând că audienţa este valabilă şi pentru serviciile publice de media, din perspectiva responsabilităţii pentru cheltuirea banului public. Fost preşedinte al Radioului, Andrei Dimitriu a fost de părere că e o eroare ca ratingul să direcţioneze strategia serviciilor publice de media, care ar trebui să aibă o identitate clară şi să promoveze valori autentice.

La final, Mircea Martin a făcut câteva sugestii pentru TVR, printre care reducerea reclamelor. În replică, Alexandru Lăzescu a spus că finanţarea TVR este deficitară, din cauză că taxa radio-TV nu a fost modificată de 10 ani şi că, dacă nu va creşte în următorul an, Televiziunea publică va fi în colaps: „Ca să tindem spre calitatea BBC, nu e suficient să primim mai mulţi bani, dar e una dintre condiţii“.

TAGS :
Recomandari
Comentarii
Cezar Caluschi 2011-05-20
Ieseanul care a ruinat TVR • Numit la mijlocul anului trecut la sefia Televiziunii Nationale Romane, presedintele de la Ziarul de Iasi, Alexandru Lazescu, s-a apucat de inginerii financiare ce ruineaza televiziunea publica • Acesta este acuzat ca a dirijat sute de mii de euro din banii publici ai institutiei catre firme fantoma, in conditiile in care, la finele lui 2010, TVR inregistra un deficit de 30 milioane euro Ajuns pe pozitia numarul 1 in televiziunea publica, ieseanul Alexandru Lazescu a tarat TVR in cateva afaceri aspru taxate de presa centrala. Banul public cheltuit pe productii suspecte, deficitul de 30 milioane euro pe care il inregistreaza televiziunea nationala, politica editoriala si scandalurile ce au izbucnit in interior arata ca Alexandru Lazescu a dus TVR pe cel mai jos palier, poate, din ultimii 20 ani. Seful TVR sustine producerea unei noi si costisitoare emisiuni de divertisment, care ar fi trebuit sa ia locul show-ului "Surprize, surprize". Investitia nu e deloc de neglijat si depaseste 500.000 euro pentru primul set de 14 emisiuni ce trebuie realizate. În medie, peste 35.000 euro de emisiune. Asta in conditiile in care 15 - 25.000 dolari au reprezentat cheltuielile totale ale TVR cu primul sezon "Surprize, surprize". Presa centrala a tras deja nenumarate semnale de alarma cu privire la risipa pe care o face televiziunea de stat, in mandatul lui Lazescu. Se lafaie in banii TVR Intreaga situatie se deruleaza în conditiile unei caderi a pietei de publicitate si a unor datorii uriase ale TVR. Afacerea ar fi fost demarata de Lazescu in urma unei cereri publice de oferte de program, castigatoare fiind declarata o firma complet necunoscuta, cu numele SC Iedera Show SRL. Aceasta nici nu figura la Registrul Comertului in luna iunie 2010, momentul in care a avut loc cererea publica. Ea a aparut inregistrata ulterior, respectiv in august 2010. Totul pare o practica des utilizata în România, respectiv infiintarea unei firme special pentru alocarea, cu dedicatie, a unui contract pe bani publici. Tot presa centrala sustine ca formatul emisiunii fusese anterior propus postului de televiziune Antena 1, care a refuzat oferta. Un impostor recunoscut De altfel, pentru presedintele Ziarului de Iasi, Alexandru Lazescu, incalcarea legii este o obisnuinta. Iata un exemplu elocvent. Acesta a detinut functia de director al Departamentului de Jurnalism si Stiinte ale Comunicarii din cadrul Facultatii de Litere a Universitatii Alexandru Ioan Cuza (UAIC) fara sa aiba toate gradele necesare, conform statutului personalului didactic. Pentru a putea ocupa aceasta functie cu acte in regula, Lazescu ar trebui sa aiba titlul de conferentiar sau profesor, insa el era doar lector doctorand.
??? ???? ??? 2013-09-10
???????? ??? ???? ??? http://www.coniform.com/
Total 2 comments.
537
 Bref
 Media Culpa
 Numarul Curent
DESENAND (CA) LUMEA
 Vis a vis
 Scrisori de la cititori
 Prieteni 22
.