Pe aceeași temă
"Ședința JAI e săptămâna viitoare și ni s-a spus foarte clar nu există consens. Vă spun mai direct: se votează contra tot de către acele țări care votau de obicei contra și atunci nu avea rost să supunem la vot în contextul actual. Anul viitor președinția va fi a Olandei, despre care știți bine ce prietenă a fost cu România pe tema Schengen. O să vedem. Deocamdată e clar că dosarul Schengen, în ceea ce mă privește pe mine și Guvernul, eu cred că nu are rost să ne mai rugăm prea mult de cineva care nu vrea să ne audă", a declarat Ponta,citat de Agerpres.
Premierul a vorbit despre integrarea în Schengen în contextul în care a anunțat că va reanaliza modul în care se acordă vizele pentru cetățenii iordanieni care doresc să vină în România, apreciind că regimul de vize aplicat de țara noastră este foarte rigid.
"Noi avem o problemă, în sensul în care avem un regim foarte rigid de vize. Noi am avut totdeauna un regim foarte dur în speranța că o să intrăm în Schengen. Acum, cu speranța asta o să mai trăim cât o mai trăi speranța sau cât o mai exista Schengen. Motiv pentru care o să analizeze sistemul și vreau ca România să fie o țară primitoare pentru oamenii de afaceri cinstiți, pentru turiștii care vor să vină în România, sigur, păstrând toate regulile de securitate. (...) Noi de multe ori avem condiții mult mai dificile de vize decât Germania sau Franța, doar așa... că o să intrăm în Schengen dacă suntem mai duri. Uite că am fost mai duri și tot nu am intrat în Schengen și sincer să fiu nu cred că trebuie să ne facem iluzii prea mari în perioada următoare", a spus Ponta, citat de Agerpres.
***
La Consiliul JAI din 8 -9 octombrie ar putea fi discutată și problema aderării României la spațiul Schengen, dar șansele sunt mici, după ce s-a încercat, în timpul discutării cotelor obligatorii de refugiați, legarea celor două subiecte.
De altfel, la ședința CSAT din 17 septembrie s-au discutat ambele teme și mai mulți oficiali români, inclusiv premierul Vctor Ponta, au comentat criza refugiaților și situația granițelor Schengen, aducând în discuție aderarea României.
Presa străină a interpretat la vremea respectivă situaia, ca pe o condiționare a acceptării cotelor de acceptarea României în Schemgen.
În cele din urmă, România a votat împotriva obligativității redistribuirii refugiaților, alături de Ungaria, Slovacia și Cehia.
Declarații despre Schengen și criza refugiaților
La inceputul lunii septembrie, președintele Klaus Iohannis declara la intalnirea cu ambasadorii români acreditați în străinătate: "Aderarea la Spatiul Schengen va continua sa fie un obiectiv al perioadei urmatoare. E important sa reiteram ca intrarea Romaniei in spatiul Schengen va contribui la intarirea securitatii frontierelor externe ale UE", a spus Iohannis, citat de Hotnews.
Declaratia presedintelui a fost făcută in contextul punerii sub semnul intrebarii a viabilitatii acordului Schengen in conditiile crizei refugiatilor din Orientul Mijlociu si Africa de Nord.
Ministrul de Externe:
"Chestiunea migrației este o chestiune extrem de sensibilă, un dosar complicat care afectează capacitatea statelor membre de a se concentra pe alte chestiuni, dar aderarea României la spațiul Schengen, mai ales în aceste condiții în care spațiul Schengen este supus unor presiuni din punct de vedere securitar, al migrației ar întări securitatea spațiului Schengen, ar aduce o contribuție de fond în întărirea frontierelor europene. Avem nu doar drepturi, cât și obligații, solidaritatea europeană trebuie să funcționeze în dublu sens. Nu este vorba de o condiționare, dar nu facem altceva decât să subliniem apăsat că aderarea la Schengen a României mai ales în această perioadă în care este supus unor presiuni consistente nu ar face altceva decât să întărească acest spațiu și securitatea spațiului european în ansamblul său", declara ministrul ministrul Aurescu, citat de Agerpres, înainte de Consiliul JAI din 22 septembrie.
