D
upă ultimul raport al Comisiei Europene privind starea justiţiei şi a luptei anticorupţie din România, se prefigurează un nou mijloc de presiune, dincolo de cel al îngheţării fondurilor UE deja aplicat Bulgariei: amânarea aderării la spaţiul Schengen.
Deşi 
aportul de ţară publicat săptămâna trecută constată fară echivoc că România nu şi-a îndeplinit angajamentele asumate la aderarea la Uniunea Europeană: mutilarea Lgii Agenţiei Naţionale de Integritate în Senat, prin amendamentele 
rezenţa deputaţilor şi senatorilor la lucrările în plen ar trebui să fie o minimă condiţie a banilor luaţi în această calitate.Arestarea senatorului PSD Cătălin Voicu (acuzat de trafic de influenţă şi fals în înscrisuri), moţiunea 
unt şi eu, la fel ca toată ţara, marcată de sinuciderea Mădălinei Manole (nu discut aici cum, de fiecare dată, mass-media nu se sfiesc să facă circ la moartea unei vedete). Ce mă oripilează însă este tratamentul discriminatoriu şi 
mi pun uneori o întrebare care nu e chiar filosofică, deşi, mă tem, nici nu e foarte departe. (Asta dacă acceptăm ideea subtilă că întrebările care nu pot fi închise printr-un răspuns univoc sunt mai curând filosofice.) Aşadar, ce se ascunde în spatele 
a o fatalitate, inundaţiile devastatoare sunt însoţite la noi de crize politice. În 2005, premierul Călin Popescu Tăriceanu le invoca pentru a justifica revenirea asupra deciziei privind alegerile anticipate, iar momentul marca începutul rupturii de Traian Băsescu. Au urmat 
Calea Victoriei 120,
Sector 1, Bucuresti Romania
