Pensionati-l pe judecatorul Basescu!

Da, presedintele Traian Basescu trebuie pensionat din functia de judecator la Cotroceni, iar cercetarea penala a ministrilor sa fie lasata exclusiv in grija justitiei, nu a politicienilor. Asta ar fi solutia corecta. Insa politicienii speriati de anchetele DNA cauta sa corijeze o aberatie institutionala cu o monstruozitate. De exemplu, PRM vrea sa-i taie sefului statului dreptul de a decide daca un ministru poate fi cercetat penal si sa atarne soarta membrilor guvernului de vointa parlamentului. Fara mustrari de constiinta, “justitiarii” lui Vadim Tudor le-ar trimite dosarele la topit in cavoul luptei anticoruptie: Casa Poporului.

Propunerea PRM inseamna inlocuirea unui politician cu mai multi politicieni si garanteaza scufundarea oricarei anchete in solul mlastinos al negocierilor politice. Avizul privind inceperea urmaririi penale in cazul ministrilor ar urma sa treaca din mana presedintelui la degetul mic al senatorilor si deputatilor. Nu e bine.

Stim ce pot parlamentarii. I-ati vazut in actiune la dezbaterea cererii de perchezitie a casei lui Adrian Nastase. Un intreg parlament s-a proptit in usa procurorilor anticoruptie. N-a fost chip sa treaca dincolo de termopanele din Zambaccian. O fi parlamentul pilonul democratiei, dar nu la noi. In Romania, parlamentul saboteaza constant democratia, devenind adapostul mizeriei etice si scut pentru infractori. Initiativa PRM mai are o calitate esentiala: este curat neconstitutionala. Ca Traian Basescu sa ramana fara puteri de judecator, trebuie schimbata mai intai Constitutia, care ii acorda un rol esential in procedura judiciara.

Pentru credibilizarea luptei anticoruptie si sanatatea sistemului juridic, Romania va trebui sa faca si acest pas: sa modifice Constitutia pentru ca ministrii sa nu se mai bucure de imunitate, presedintele sa nu mai aiba drept de viata si de moarte asupra lor, iar justitia sa revina in matca ei fireasca. Mai intai insa, e nevoie de o dezbatere pe tema unei idei simple: de ce trebuie sa aiba ministrii imunitate? De ce sa nu fie egali cu restul cetatenilor in fata legii, cum zice si Constitutia? Masurile de protectie a membrilor guvernului sunt camuflate sub forma unor proceduri complicate prevazute de Legea 115/1999 privind raspunderea ministeriala.

Guvernul Radu Vasile a nascut, iar guvernul Nastase i-a lasat mostenire lui Traian Basescu o aberatie institutionala. Aberatia se cheama comisia speciala cu nume imposibil de reprodus integral, dar care se ocupa, pe scurt, de ministrii cercetati penal. Comisia speciala analizeaza dosarul, dar ultimul cuvant il are seful statului. El decide daca procurorii au voie sa inceapa urmarirea penala impotriva unui ministru. Pe blogul sau, fostul premier Adrian Nastase se cazneste sa demonstreze ca legea este foarte buna, excelenta, doar ca ar fi mare pacat sa nu se aplice si fostilor ministri. Adica lui.

Ca profesor de drept, cum uneori pretinde ca ar fi, domnul Nastase ar putea sa observe caracterul unic al legii pe teritoriul UE. Ii place imunitatea, dar o numeste altfel. Pe blogul sau, Adrian Nastase ne explica, doct, ca “in privinta mandatului de membru al guvernului, Constitutia nu a instituit imunitatea, ci o alta masura de protectie, si anume conditionarea dreptului de a cere urmarirea penala pentru fapte savarsite in exercitiul functiei”.

Nu vad care ar fi diferenta intre “imunitate” si “protectie”. De ce ministrii trebuie sa fie protejati, iar politistii nu? Sau fochistii? Constitutia a renuntat la protectia parlamentarilor, limitand-o la masura arestarii si la perchezitie, care urmeaza proceduri speciale. In rest, procurorii pot incepe urmarirea penala impotriva parlamentarilor oricand, la orice ora si fara nici un aviz. De ce n-ar fi la fel si in cazul ministrilor? De ce Executivul, ai carui membri sunt numiti in functie, sa fie mai protejat decat parlamentul, ai carui membri sunt alesi? Nu mai exista nicio tara in UE in care procurorii sa aiba nevoie de avize speciale ca sa poata incepe urmarirea penala impotriva unui ministru. Ca la noi, la nimeni.

Discutia este provocata, fireste, de avalansa de cereri trimise de DNA la Cotroceni in ultima vreme. Unii au speculat aberatia legala cu rea-credinta pentru a striga: politie politica, dictatura si alte prostii. Si tot cu rea-credinta au propus solutii catastrofale, doar ca sa-l scoata pe Traian Basescu de pe traiectoria dosarelor, nu sa rezolve o problema.

Tot pe blog, judecatorul clujean Cristi Danilet constata ca actuala Constitutie “nu creeaza o protectie, ci un privilegiu, incalcandu-se alte doua articole din Constitutie: art. 124 alin. 2: «Justitia este unica, impartiala si egala pentru toti» si art. 16 alin. 1: «Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari»“.

Si tot Danilet explica pe intelesul tuturor de ce DNA n-ar trebui sa mai ceara aviz de la Cotroceni ca sa poata cerceta penal un fost sau actual ministru: “Inceperea urmaririi penale este un act procesual care marcheaza debutul activitatilor oficiale pentru investigarea unor fapte si persoane banuite de ilegalitati. In niciun caz nu este o acuzare, ci doar un act formal necesar pentru a deschide calea administrarii legale de probe. Pana in acel moment, singurul act intocmit de organele de urmarire penala (…) este procesul verbal de constatare a actelor premergatoare. Deci, la dosare nu se afla probe, ci doar date, indicii, informatii. A te adresa in aceasta faza unui organ nejudiciar, precum presedintele Romaniei, care la randul sau solicita propunerea comisiei speciale (…) inseamna a crea conditiile pentru periclitarea anchetei, intrucat persoane straine cauzei iau cunostinta de actele dosarului”.

Pe de alta parte, judecatorul clujean mai noteaza ca interventia unui alt organism decat cel judiciar in a aproba sau nu actele procurorului reprezinta o imixtiune a politicului in activitatea procesuala, motiv pentru care nu mai putem vorbi de independenta procurorului. Desigur, nu e clar de ce DNA anunta public atunci cand solicita la Cotroceni aviz pentru inceperea urmaririi penale impotriva unui ministru. Cei in cauza au dreptate sa se planga ca li se incalca prezumtia de nevinovatie. Dar asta e alta discutie.

Prin urmare, solutia corecta ar fi ca ministrii sa poata fi cercetati penal ca orice simplu cetatean, iar ancheta procurorilor sa nu fie conditionata sub nicio forma de decizia politica. Pentru a evita eventuale abuzuri, ar putea fi imaginat cel mult un aviz de la un judecator sau procuror de la o instanta superioara pentru inceperea urmaririi penale, dar nu de la politicieni. Pur si simplu, ei nu au ce cauta in actul de justitie.

Daca Traian Basescu ar dori intr-adevar depolitizarea luptei anticoruptie, ar provoca el insusi o dezbatere pe tema modificarii Constitutiei, in vederea eliminarii privilegiilor legale de care se bucura guvernantii in timpul urmaririi penale.