`Pasul istoric` dintre Serbia si Kosovo, amenintat de alegerile din noiembrie?

Vasile Leca | 13.10.2013

Pe aceeași temă

Apropiatele alegeri din Kosovo au impins relatiile dintre Serbia si Kosovo intr-o perioada tensionata, calificata de partea sarba ca “cea mai grava criza”  de la ultimile negocieri. Anuntul vicepremierului kosovar Harjerdin Kuci privind interzicerea accesului oricarui oficial sarb in Kosovo in perioada campanei electorale pentru alegerile locale a starnit la Belgrad o reactie dura din partea premierului sarb. Acesta a comunicat liderilor UE ca blocarea vizitelor oficialilior in Kosovo pana la inchierea campaniei electoral ar putea conduce la intreruperea participarii sarbe la negocieri.

 

 

Luari de pozitie au aparut din ambele parti. Premierul sarb Ivica Dacic considera decizia guvernului de la Pristina ca o actiune “scandaloasa” indreptata impotriva “procesului de mentinere a pacii”. La randul ei, partea kosovara apreciaza ca vizitele de la Belgrad ar perturba atmosfera electorala si influenta rezultatul votului.

Situatia creata, este de departe cea mai serioasa dupa parafarea, in aprilie sub egida UE, a acordului de principiu privind normalizarea relatiilor dintre Serbia si Kosovo. In prezent, evenimentul de la Bruxelles calificat drept „intelegere istorica” apare drept un “pas diplomatic” impus de interesele celor doua parti, care sub „o umbrela calificata” urmareau sa-si atinga interesele, una privind inceperea negocierilor cu UE cealalta desavarsirea recunoasterii internationale. Si ce este anormal in aceasta situatie? Nimic, pentru ca este firesc sa se intreprinda pasi in vederea dezamorsarii situatiilor explozive din spatii incarcate de orgolii si nencredere. Dificultatea unor astfel de situatii este diferita de la zona la zona, iar in acest caz nimeni nu cedaza  principiile de baza ale existentei ci isi „imbraca interesele” in forme  „diplomatice de conjuctura”. La Bruxselles, partile au acceptat continutul intelegerii cu elemente care nu afectau esenta pozitiei lor, evitand inscrierea de paragrafe care le-ar fi ingreunat „miscarile” viitoare.  

Efectele acestei manevre se vad acum cand partea sarba doreste o implicare mai profunda in procesul electoral iar kosovari urmaresc o diminuare a consolidarii legislative a sarbilor in zonele unde acestia sunt majoritari. Si toate acestea vin intr-un moment extem de dificil. Serbia este la un pas de insolventa si trebuie sa reduca salariile celor din sectorul bugetar si subventiile catre companiile de stat asteptand un imprumut de urgenta de la Emiratele Arabe Unite in valoare de un miliard de dolari.

„Suntem practic la marginea falimentului” declara vicepremierul Aleksandar Vucic iar fara masuri de reducere a deficitului bugetar si a datoriei publice situatia tarii va fi dificila. Deficitul bugetar al Serbiei va fi de 8,3 din PIB in acest an, dupa estimarile Fondului Monetar International, iar fara reducerea deficitului cu pana la 1,6 miliarde euro pana in 2016, perspectivele sunt sumbre.

FMI-ul se mentine, inca, pe pozitia din mai a.c., cand a refuzat sa inceapa negocierile pentru un nou imprumut considerand ca guvernul nu si-a indeplinit angajamentrele anterioare. Iata ca optiunea istorica din aprilie, devine mult mai presanta acum decat atunci, cand „tezaurul spiritual”  Kosovo si milioanele de euro destinati perioadei de preaderare, erau foarte importanti pentru Serbia dar nu presanti.

Tensionarea dintre cele doua parti se amplifica dupa declaratiile presedintelui Serbiei la tribuna Adunarii Generale ONU la New York , care subliniau faptul ca „Serbia va implementa deplin acordul cu UE – insa asta nu inseamna ca Serbia intentioneaza sa accepte aderarea Kosovo la ONU si alte organizatii internationale, initiative, sau forumuri, in care pot intra numai state suverane”. Presedintele a folosit contextul si a subliniat ca „Serbia sprijina continuarea misiunii ONU in Kosovo, UNMIK si EULEX, dar in conditiile in care UE sa isi respecte propriile principii cand vine vorba despre Kosovo si Metohija”.

Cum era de asteptat, expunerea nu a fost primita de loc bine la Pristina, unde s-a apreciat ca pozitia Serbiei nu s-a schimbat dupa aprilie a.c. dimpotriva a revenit la „trecut”. De aici si pana la interzicerea oficialilor sarbi in zonele locuite de sarbi in Kosovo nu a mai fost decat un pas.

Apropierea alegerilor din Kosovo, readuce in actualitate intelegerea din aprilie, care isi propunea sa sprijine acest eveniment, considerat un important pas spre normalizarea raporturilor reciproce.

La starea de tensiune s-a adugat si moartea ofiterului lituanian EULEX la  Zvecan, inflamand si mai mult starea de lucruri din zona. Pozitia fostului secretar de stat sarb pentru Kosovo, Oliver Ivanovic, a fost criticata de populatia din nordul Mitrovicei, caruia i s-a cerut sa adopte o pozitie mai transanta si sa candideze pentru postul de primar al orasului. Situatia din acest oras este de multa vreme barometrul relatiilor sarbo-kosovare. Intelegerea de la Bruxelles a fost de la inceput respinsa in oras, iar apropierea alegerilor a devenit o poarta deschisa extremistilor si nehotaratilor pentru boicotarea acestora. Aceasta situatie s-a complicat si mai mult din lipsa informatiilor privind ce va urma dupa alegeri.

Esta cunoscut ca, alegerile din noiembrie se vor desfasura sub cadrul general kosovar. Formula institutiilor paralele sustinuta de Belgrad, se va dizolva, o serie de posturi se vor desfiinta chiar daca noua municipalitate isi va pastra multe din vechile atributii.

Atmosfera de insecuritate afecteaza direct gradul de participare la alegeri, desi cele doua parti au declarat la Bruxelles ca sprijina evenimentul.

Oamenii vor sa cunoasca o serie de aspecte legate de sistemul sanatatii, asigurari sociale, servicii si alte probleme ce tin de existenta lor in viitor in Kosovo.

Se avanseaza ideia ca probabil nici guvernul de la Belgrad nu cunoaste solutii in detaliu pentru multe probleme. Cert este faptul ca alegerile de la 3 noiembrie vor insemna mai mult decat alte alegeri locale din Kosovo pentru ca ele reprezinta primul pas spre integrarea nordului in sistemul institutional si legal al Kosovo. In timp ce fostele alegeri au fost boicotate de sarbii din Kosovo, este pentru prima data cand participarea acestora devine o cale importanta pe calea normalizarii relatiilor bilaterale.

Este greu de anticipat in totalitate ce se va intampla la alegeri si in mod deosebit dupa, dar dupa analisti din zona, participarea va fi de 20-30 % datorita conditiilor speciale de nesiguranta din zona si a lipsei de incredere in promisiunile si angajamentelor electorale.

Un alt factor de influenta este intimidarea populatiei sarbe de a nu merge la vot, aspect ce ar bloca demersurile urmatoare si trimite acordul in spatiul nefolosirii. In asemenea situatie problema devine grava, pentru ca UE isi probeaza incapacitatea de  solutiona problemele din „propria ograda” mentinand Balcanii in situatie de conflict. In contextul situatiei economice precare din cele doua tari, blocarea alegerilor de catre sarbi ar opri si evolutia catre obiectivele urmarite de cele doua parti: aderarea la UE respectiv recunoasterea deplina internationala cu efectele asteptate. Nici perspectiva economica a Kosovo nu este mai roza decat a Serbici. In Kosovo rata somajului depaseste 30%. Piata kosovara cu greu absoarbe 32% din forta de munca, restul trebuie sa-si gaseasca de lucru in afara.

Banca mondiala a obligat guvernul de la Pristina sa faca din infrastructura prioritatea acestui mandat si a reusit intr-un fel prin binecunoscutul Bechtel sa deschida Pristina spre regiune. Dar Kosovo are si cateva particularitati. In Kosovska Mitrovita, divizata etnic de  raul Ibar, orgoliile albanezilor si sarbilor ating apogeul, creind o atmosfera tensionata si plina de suspiciune, care nu a avut nevoie decat de intelegerea de la Bruxelles pentru a deveni exploziva. Alegerile de la 3 noiembrie sunt vazute cu neincredere si nu ca o sansa spre normalizare a vietii celor doua etnii.

Conflictul orgoliilor exista cu obstinatie in zona si este privit de ochii celor care asista zilnic la schimbul placutelor de inmatriculare sarbesti cu cele kosovare si viceversa pe podul Ibar sub supravegherea trupelor EULEX. Si asta pentru ca Serbia nu recunoaste placutele kosovare iar cele sarbesti te-ar expune la violente in zonele locuite de albanezi. Daca am socoti si „spectacolul” de la frontiera cand politistul sarb anuleaza viza kosovara, am avea tabloul complet al unei situatii care tanjeste real pentru normalitate.

UE realizeaza impactul unui esec al alegerilor din noiembrie iar prin vocea Inaltului reprezentant al UE pentru afacerile externe si politica de securitate Catherine Ashton, atrage atentia Serbiei si Kosovo sa puna in aplicare acordul privind normalizarea relatiilor.

In cadrul unui panel organizat de Woodrow Wilson Center din Washington Inaltul reprezentant a tinut sa precizeze: „Alegerile de la 3 noiembrie din Kosovo reprezinta o oportunitate importanta, iar aceasta este pentru prima data din 1999 cand Serbia isi cheama cetatenii din zona la birourile de vot”.

Oficialitatea europeana a mentionat ca dupa parerea sa cele doua tari trebuie sa fie in UE si ca „acest lucru nu ar trebui pus la indoiala”. La Bruxelles exista constiinta faptului ca „inca mai este nevoie de asistenta pe teren” dupa cum o arata, din nefericire, ultimile evenimente din zona.

Sefa diplomatiei europene considera ca este de o importanta cruciala ca munca de implementare sa continue conform planului, in ciuda neconcordantelor prezente. Au fost apreciate eforturile pentru a se ajunge la o intelegere in domenii sensibile precum telecomunicatiile si energia. Rasplata UE nu a intarziat sa apara, Serbia a obtinut data inceperii negocierilor de aderare iar Kosovo va negocia un „acord de stabilizare si asociere”.

Ce se va intampla dupa 3 noiembrie, ramane de vazut, pentru ca asa dupa cum remarca un  analist „oricat de optimiste ar fi reactiile la acordul de normalizare Belgrad –Pristina, viitorul apropiat ramane incetosat”.

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22