Parlamentul de la Atena a APROBAT programul de austeritate. Urmeaza ca Eurogrupul sa evalueze pachetul si creditorii sa decida: Ramane sau nu Grecia in zona euro

M. B. | 10.07.2015

Pe aceeași temă

 

În timp ce parlamentarii discută programul necesar pentru a rămâne în zona euro, în fața clădirii legislativului sute de oameni s-au strâns  pentru a manifesta împotriva măsurilor de austeritate care se discută și probabil vor fi votate în interior. Majoritatea sunt membri ai sindicatului comunist PAME.

 

Premierul elen, Alexis Tsipras, încearcă să obțină votul Parlamentului pentru pachetul de reforme dure, care prevede reduceri bugetare de 13 miliarde de euro, pentru a obține de la Troică un nou program de asistență financiară, în valoare de aproximativ 53 de miliarde de euro și care s-ar putea întinde pe 3 ani.

Programul a fost trimis instituțiilor europene implicate și se așteaptă evaluarea Eurogrupului li a Băncii Centrale Europene, de care depinde decizia liderilor celorlalte 18 state membre ale zonei euro. Decizia finală poate să nu țină cont de concluzia miniștrilor de finanțe din Eurogrup - care trebuie să spună dacă programul trimis de Guvernul Tsipras este sau nu sustenabil.

 

UPDATE: Cu aceasta, s-a intrat în ziua de sâmbătă, când se va da o lată bătălie crucială. Azi are loc reuniunea miniștrilor de finanțe din zona euro, care vor spune dacă programul Guvernului Tsipras este fezabil sau nu. Potrivit unui oficial UE, ar fi de mare mirare ca liderii statelor din ZE să ia o altă decizie decât cea a Eurogrupului.

 

UPDATE: Aproape de ora 04.00, Parlamentul a votat cu 250 din 300 de voturi pachetul de reforme pe baza căruia Grecia speră să primească un nou împrumut și să rămână în zona euro.

 

250 de parlamentari din 300 au votat pentru

32 împotrivă

8 abțineri

7 absenți

Doar 145 din cei 162 de membri ai coaliției au votat pentru (opt s-au abținut, doi au fost împotrivă și șapte au absentat), ceea ce ridică mari semne de întrebare dacă Tsipras mai are majoritate în Parlament și dacă această coaliție slabă van putea implementa reformele dure propuse creditorilor, scrie The Guardian.

 

UPDATE 02.30: În opinia lui Fofi Gennimata, Pasok,  modul bizar și periculos de a negocia al lui Tsipras a pus Grecia în pericol, dar anunță ceea ce se știa, că votează pentru, pentru păstrarea Greciei în zona euro.

 

Neo-naziștii de la Golden Dawn, cu pancarte pe acre scrie OXI (NU):

 

 

UPDATE: Panos Kammenos, liderul Grecilor Independenți, partid naționalist partener al Syrizei în coaliție, a început prin a preciza că este vorba de măsuri neconstituționale. Grecii Independenți nu se tem de Grexit, ci că țara ar putea rămâne neapărată, referință la reducerile militare cerute de creditori.

 

Kammenos spune că se teme însă de divizarea națiunii și de război civil, așa încât, în cele din urmă, și ei vor vota pentru.

 

Cu aceasta, scrie The Guardian, Tsipras pare că și-a asigurat voturile necesare, deoarece partidele de opoziție ND, To Potami și Pasok vor vota pentru. 

 

UPDATE: Liderul partidului comunist KKE afirmă că un al treilea bailout ar fi dezastruos pentru Grecia și acuză Syriza de oportunism, potrivit BBC. Nu votează pentru.

 

UPDATE: Liderul partidului de extremă dreapta Golden Dawn, Nikolas Mihailoiliakos, spune că nu formațiunea sa nu susține propunerile.

 

UPDATE: Liderul partidului Potami, de centru, Stavros Theodorakis, este scurt și concis: Avem nevoie de un acord, așa încât du-te și adu-l!

 

UPDATE: Reuters scrie, de asememenea: creditorii internaționali ai Greciei au făcut o evaluare inițială pozitivă a programului de reforme propuse. 

 

UPDATE: Danny Kemp, de la AFP, spune că nu e nimic stabilit încă, șansele sunt 50 – 50, fiindcă cei mai mari și mai puternici membri ai eurozonei încă trebuie convinși.

 

UPDATE 01.00: AFP: Creditorii internaționali ai Greciei cred că ultimele propuneri ale Guvernului Tsipras sunt suficiente pentru a constitui o bază pentru un nou bailout, în valoare de 74 de miliarde de euro, potrivit unui oficial UE.

 

Conform aceleiași surse, bailout-ul va fi format din 58 de miliarde de euro de la Mecanismul European pentru Stabilitate și 16 miliarde de euro de la FMI.

 

UPDATE: Liderul interimar al Noii Democrații (opoziție), Vangelis Maimarakis, îl acuză pe Tsipras că a creat criza și în numai trei zile a adus Grecia în situația de a fi azvârlită din Europa.

 

Noua Democrație îl va susține pe Tsipras cu pachetul lui de reforme. Maimarakis: Cu susținerea noastră, mergi la Bruxelles și întoarce-te cu acordul!

 

UPDATE, 00.30, 11.07.2015: Premierul elen Alexis Tsipras și-a început discursul în Parlament:

 

Tsipras a început admițând că au greșit:

Da, noi am făcut greșeli în timpul negocierilor. De acum încolo, în fața noastră stă un câmp minat, există capcane și nu pot să ascund nimănui acest lucru.

 

Tsipras recunoaște că oferta de acum, pachetul de austeritate, conține multe diferențe față de promisiunile preelectorale.

 

Am negociat atât cât am putut, acum încercăm să evităm un Grexit politic.

 

 Nu am cerut niciodată votul NU pentru a ieși din Europa, ci  pentru a ne întări poziția la negocieri

 

Alegătorii de la referendum nu ne-au dat mandat pentru a ne rupe de Europa

 

AM făcut tot ce a fost omenește posibil în aceste circumstanțe dificile.

 

Acest acord e mai bun în unele privințe decât cel prezentat nouă ca ultimatum.

 

Acest acord va duce la un program european. IMF va avea doar un rol tehnic consultativ. Troica, așa cum o cunoaștem, dispare.

 

Este adevărat că pachetul de reforme care ni se cere este unul dur. Dar avem posibilitatea unui acord care va împiedica Grexitul și va începe procesul de creștere și investiții.

 

(Fostul premier Evangelos Venizelos, lider al partidului socialist Pasok îl întrerupe țipând: Minți!)

 

Pentru prima oară, vorbim despre sustenabilitatea datoriei noastre.

 

Avem datoria să continuăm lupta cu mândrie. Sunt sigur că trebuie să luăm decizii dificile. Vom reuși să rămânem în Europa.

 

Noi luptăm pentru dreptul poporului grec. Sunt sigur că această luptă nu va fi în van.

 

Tsipras vorbește despre exemplul de democrație și demnitate al grecilor care le-ar putea readuce speranța și altor europeni.

 

UPDATE 23.10: Votul va avea loc abia după miezul nopții, din cauza unor proceduri.

Afară, în fața Parlamentului, câteva sute de persoane continuă protestul anti-austeritate.

 

 UPDATE: Bloomberg scrie că a apărut deja o companie interesată de două dintre porturile pe care grecii au promis, în programul cu măsuri trimis Bruxellesului, că le vor vinde. Conglomeratul AP Moeller-Maersk și-ar fi exprimat intenția să cumpere porturile Pireus și Tesalonik

 

UPDATE 22.40: Este seara sondajelor. Unul realizat de Universitatea din Macedonia arată că 60,5% din greci vor un nou bailout. Procentul este similar celui care au respins în referendumul de pe 5 iulie un nou acord. Doar 28% vor întoarcerea la drahmă

 

UPDATE: Într-un comentariu scris în The Guardian și intitulat Germania nu va cruța Grecia, Yannis Varoufakis, apropiat al lui Alexis Tsipras și fost ministru de Finanțe până a doua zi după referendum, scrie că ministrul de Finanțe al Germaniei, Wolfgang Schauble, și alți lideri EZ vor cu orice preț să se ajungă la Grexit și din acest motiv nu acceptă reducerea datoriei Greciei, singura soluție viabilă pentru ieșirea din criză.

 

De ce și-ar dori asta Schauble? Varoufakis susține, pe baza experienței trăite în cele cinci luni de negocieri, că ținta este Franța, de fapt, pe care Schauble ar vrea să o sperie, prin pedeapsa aplicată Greciei, și să o facă să accepte modelul său de disciplină fiscală pentru zona euro.

 

Varoufakis și Tsipras, înaintea referendumului de pe 5 iulie, când erau convinși că vor obține un acord  favorabil 

 

Afirmațiile lui Varoufakis ar trebui luate cu rezerva cuvenită, mai întâi pentru că el a descoperit riscul Grexitului nu în cele cinci luni de negociere cu reprezentanții UE, ci abia după rezultatul referendumului. Referendum la care el și Tsipras i-au îndemnat să voteze pentru respingerea acordului în forma dorită de creditori și le-au promis că dacă rezultatul va fi un NU puternic, a doua zi după vot vor pleca la Bruxelles și vor semna imediat un acord mult mai favorabil.

 

În plus, Germania are cea mai mare expunere pe Grexit, adică va pierde cel mai mult dacă Grecia nu-și va putea plăti datoriile: 

 

UPDATE: Un sondaj realizat de televiziunea elenă Skai TV realizat azi. Întrebarea: Ce simțiți în fața riscului ca Grecia să iasă din zona euro?

55% din respondeți simt teamă, speranță - 16,5%, iar 20,5% au răspuns - nimic.

 

UPDATE: Yannis Varoufakis, care a plecat de la Parlament spunând că nu poate participa la vot din cauza unor probleme familiale, a fost fotografiat împreună cu soția sa pe un vas cu destinația insula Aegina, unde are o casă de vacanță. După criticile apărute instantaneu pe canalele de socializare, el a precizat că va petrece o perioadă cu fiica sa venită din Australia.

În Parlament continuă dezbaterea privind viitorul Greciei, dar fără prea multe emoții.

UPDATE: Mitingul comuniștilor crește în Piața Syntagma:

 

UPDATE: Ciocniri ușoare între forțele de ordine și demonstranții anti-austeritate în fața Parlamentului.

 

UPDATE: În pofida controlului capitalului, scurgerile de cash din bănci se ridică la peste 100 de milioane de euro pe zi, potrivit unui bancher citat de Financial Times.

 

Reuters citează de asemenea un bancher potrivit căruia băncile au nevoie de o sumă între 10 și 14 miliarde euro pentru a deschide luni, indiferent dacă se va semna acordul. Lichiditățile existente acum reușesc să acopere doar până luni retragerile de la ATM-uri de 60 de euro pe zi pe care fiecare grec are voie să le facă.

 

 

UPDATE 19.00: Euclid Tsakalotos, ministrul de Finanțe, se adresează Parlamentului elen. Prezintă programul de austeritate trimis la Bruxelles. El le rece parlamentarilor să evalueze propunerile trimise Europei ca pe un întreg, sugerează că ele includ și o reducere a datoriei, și insistă că pachetul este în spiritul acordului semnat luni între liderii tuturor partidelor parlamentare, potrivit The Guardian.

 

Încă sunt zone gri, spune el, precum monitorizarea, ce trebuie negociate cu creditorii.

 

UPDATE: Un sondaj realizat de Metron Analysis și prezentat de Reuters spune că 55% din greci cred acum că votul NU la greferendum este corect (comparativ cu 61% pe 5 iulie).

 

Dacă ar fi alegeri parlamentare, 45,6% din eleni ar vota cu Syriza.

De asemenea, 84% sunt pentru rămânerea la euro, în timp ce numai 12% ar prefera să se întoarcă la drahmă.

 

UPDATE: Oxford Economic susține într-o analiză dată publicității vineri că în ultimele ore a scăzut riscul ieșirii Greciei din zona euro (Grexitului), dar controlul bancar ar putea continua pentru luni, dacă nu ani.

 

UPDATE: Yannis Varoufakis nu participă la vot, el a scris pe Twitter că a fost nevoit să plece din cauza unor probleme personale.

Înainte de referendum, pe atunci încă ministru de Finanțe, el a declara că mai bine își taie mâna decât să semneze acordul cu creditorii internaționali.

 

UPDATE: În timp ce în parlament Tsipras prezintă programul, pensionarii stau la cozi pentru a ridica de la bănci cei 120 de euro pe sătpămână pe care au voie să-i retragă.

 

 

UPDATE: Potrivit unui sondaj realizat în mai multe state europene de către YouGov, o companie britanică, între 6 și 10 iulie, doar în Franța vinovăția ambelor părți este mai mică decât cea a Greciei. Chiar și aici însă, Troika este mai puțin responsabilă decât guvernele (trecute sau cel prezent) de la Atena.

 

Surprinzător, nu în germanii sunt cei mai numeroși (procentual în total populație) care-i acuză pe eleni, ci finlandezii. 73% dintre finlandezii intervievați au spus că vinovate sunt guvernele Greciei, în timp ce numai 59% dintre nemții care au răspuns la chestionar consideră că responsabilitatea pentru criza în acre s-a ajuns le aparține în exclusivitate grecilor.

 

 

Dintre toate națiile intervievate, aproape toate se opun unei renegocieri și reduceri a datoriei Greciei. Excepția fac englezii, care nu au însă euro. Până și în cazul farncezilor procentul care spun să se păstreze condițiile actuale îl depășește pe cel al intervievaților favorabili unei restructurări a datoriei:

 

 

Potrivit acestui sondaj, a scăzut puternic ( cu 12 puncte procentuale) procentul germanilor care sunt pentru Grexit, comparativ cu aprilie 2015, când 59% dintre intervievații din Germania considerau că aceasta este cea mai bună soluție.

 

Procentul celor care doresc rămânerea în zona euro a Greciei este de 37% din intervievați.

Rezultatele acestea sunt sensibil diferite de cele ale unor sondaje făcute în Germania.

 

 

UPDATE: Un articol din Bild spune că președintele Barack Obama este atât de interesat de rezolvarea crizei, încât ar discutat la telefon de mai multe ori cu Merkel și Tsipras, insistând să găsească o soluție pentru rămânerea Greciei în zona euro, temându-se de impactul pe care Grexitul l-ar putea avea asupra economiei globale și chiar a securității globale.

 

 

Premierul elen Alexis Tsipras, în Parlament, unde se va vota pachetul de austeritate necesar obținerii unui al treilea bailout.

 

Tsipras a trebuit mai întâi să-i convingă pe proprii săi colegi din Syriza că propunerea trimisă joi UE este necesară. “Am primit mandat pentru a aduce o acord mai bun decât ca din ultimatul dat de Eurogrup, dar cu siguranță nu am primit un mandat pentru a scoate Grecia din zona euro ”.

 

După referendumul de pe 5 iulie, când 61% dintre alegători au votat, la îndemnul lui Tsipras și Varoufakis, împotriva reformelor și austerității cerute de creditori, guvernul s-a trezit în fața riscului ca țara lor să nu primească un nou împrumut, ci să ajungă în afara zonei euro. Pentru a evita această situație, echipa lui Tsipras a elaborat o nouă propunere, conținând măsuri cel puțin la fel de dure ca cele cerute în luan iunie de către Troică.

 

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22