Categorii

Site-uri recomandate

Anvelope vara

Magazin online vanzari Anvelope iarna ieftine

Pariuri sportive online

Poker Online

Adauga anunturi gratuite de mica publicitate

Bonus Pariuri Sportive - Pariuri Sportive online din Romania

Oferte Litoral

Inchirieri auto

Implant dentar, clinica stomatologica romano-franceza

Sports Cars

Implants dentaires

Implanturi dentare Bucuresti

Anvelope - de sezon la preturi promotionale

Cadouri

Traduceri - birou traduceri autorizate, traduceri legalizate, apostile si supralegalizari

Piscine - constructii piscine si magazin intretinere piscine

Incarcator baterii laptop - Accesorii laptop

Cabinet stomatologic Timisoara - implanturi dentare, endodontie, estetica dentara

Politica | Editie scrisa

05.01.2010

Paradisul interlopilor

de Rodica Culcer

11 comentarii

În anul 2009 justiţia a avut de furcă atât cu infractori periculoşi, cât şi cu politicieni implicaţi în scandaluri cu interlopi.

Jaful armat, petrecut la 29 ianuarie 2009, la o casă de schimb valutar de pe strada 15 noiembrie din Braşov şi soldat cu doi morţi şi un rănit grav, a „beneficiat“ succesiv de doi suspecţi principali, Serghei Gorbunov şi Serghei Gribenco, pe care însă i-a şi pierdut rapid: Serghei Gorbunov a demonstrat că în momentul comiterii jafului s-ar fi aflat la o sală de sport unde se antrena împreună cu zece bodiguarzi de la compania D.O. Security; iar despre Serghei Gribenco nu s-a mai ştiut nimic după arestare. De altfel, însăşi anchetarea lor a prezentat o serie de ciudăţenii: după ce arestarea lui Gorbunov a fost anunţată în direct la Antena 3 de Liviu Dragnea, proaspăt numit ministru de Interne, procurorii au aşteptat mai bine de o săptămână înainte de a-l audia... ca martor. Al doilea suspect, Serghei Gribenco, a fost arestat pe 24 februarie, când procurorii braşoveni şi-au dat seama că au nevoie de alt suspect principal.

Dosar fără anchetatori

Prezentat de ministrul de Interne Dan Nica drept un periculos infractor de talie internaţională, cu „pregătire informativă“, Gribenco nu opune nicio rezistenţă la arest şi aşteaptă mai bine de o lună până când procurorii se hotărăsc să-l audieze. La scurtă vreme după audiere însă, dosarul rămâne fără anchetatori, ambii procurori braşoveni care-l instrumentau fiind promovaţi: unul este numit de Ministerul Justiţiei director adjunct la Institutul Naţional de Expertize Criminalistice din Bucureşti, iar celălalt ocupă din luna aprilie un post câştigat prin concurs la DNA.

Drept urmare, dosarul crimelor de la Braşov se mută la Parchetul de pe lângă ÎCCJ, unde se află şi acum. Gorbunov este, în prezent, judecat la Deva pentru o tâlhărie din 2003, dar presa îl uită repede, cum uită şi faptul că în mai 2008 Curtea de Apel Craiova respinsese cererea de extrădare formulată de autorităţile de la Chişinău, unde Gorbunov avea de ispăşit o pedeapsă de 12 ani. În ceea ce-l priveşte pe Gribenco, despre care s-a scris că ar fi fost agent acoperit al autorităţilor române şi care scăpase de încarcerare, deşi era condamnat pentru înşelarea unor societăţi comerciale, el dispare în labirintul de complicităţi dintre poliţie, justiţie şi, probabil, unele servicii secrete.

Reabilitarea magistraţilor

Arestările scoseseră însă la iveală o serie de nereguli majore la Tribunalul Dolj şi la Penitenciarul Craiova: Gorbunov, condamnat la 15 ani închisoare în 2004 pentru o tentativă de omor, beneficiase, în 2008, de o întrerupere a pedepsei de trei luni pentru efectuarea unei operaţii de glaucom, dar nu revenise la expirarea termenului, adică la 17 august, iar conducerea penitenciarului nu se sesizase decât în noiembrie de absenţa sa. Cum aceste fapte scandalizează opinia publică, şeful Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor demite conducerea Penitenciarului Craiova, iar CSM demite conducerea Tribunalului Dolj şi pe procurorii Marius Vlădoianu, care nu a formulat recurs la decizia de eliberare a lui Gorbunov, împreună cu colegii săi Gheorghe Stoian, Tena Tulitu şi Ioana Sandu. Tot demisă este şi judecătoarea Mariana Nicola, care pronunţase sentinţa de întrerupere a pedepsei. Totodată, IGPR începe o anchetă la IPJ Braşov, soldată cu câteva mustrări şi cu demisia „de onoare“ – nu demiterea! - şefului său, Constantin Arişanu. Publicul trebuia convins că autorităţile remediază prompt derapajele din sistem. Numai că, după ce dosarul cade în uitare, cei trei procurori demişi – Stoian, Tulitu şi Sandu - câştigă, la 22 octombrie, recursul înaintat la ÎCCJ împotriva deciziei CSM şi sunt reabilitaţi, iar judecătoarea Mariana Nicola, exclusă din magistratură de CSM pe 29 aprilie, câştigă şi ea recursul la instanţa supremă, pe motiv că măsura CSM era tardivă. Din completul de judecată a făcut parte şi Sofica Dumitraşcu, judecătoarea care a dispus în 2006 eliberarea lui Omar Hayssam pe motive medicale.

Free Becali

Exact când scade interesul pentru dosarul crimelor de la Braşov, izbucneşte alt scandal de proporţii: Gigi Becali este reţinut pe 2 aprilie şi apoi arestat pentru că, împreună cu şapte bodiguarzi, i-a sechestrat şi maltratat pe membrii clanului interlop Sandu Geamănu care-i furaseră maşina. Partea ciudată este că faptele se petrecuseră cu mai bine de două luni în urmă în centrul Capitalei, iar dovezile se aflau încă de atunci în posesia poliţiei. S-a speculat, dar nu s-a dovedit, că arestul ar fi fost ordonat de fostul şef al DGIPI, Cornel Serban, arestat în martie – pentru scurtă vreme – împreună cu magnatul Puiu Popoviciu, în urma redeschiderii dosarului legat de terenul din Băneasa, dobândit în mod dubios de la Institutul Agronomic. Or, redeschiderea dosarului, soldat cu NUP pentru cei doi în 2008, se datora unei plângeri penale a lui Gigi Becali. Dincolo de speculaţii, magistraţii de la Judecătoria Sectorului 1 îşi fac datoria, în ciuda protestelor din stradă ale fanilor care strigă „Free Gigi“ şi a ameninţărilor inculpatului, şi decid rămânerea sa în arest timp de 29 de zile. Nu trec însă nici două săptămâni şi Curtea de Apel Bucureşti îl eliberează sub control judiciar. Imediat după aceea, Gigi Becali cere să i se ridice interdicţia de a părăsi ţara pentru a putea să petreacă o lună la Monte Carlo. Din nou, Judecătoria Sectorului 1 refuză să-i acorde privilegii inculpatului Becali, dar acesta le câştigă oricum la instanţa superioară, după ce devine europarlamentar. Procesul îşi urmează cursul fără participarea sa, pentru că refuză să se prezinte la Parchet. În 16 octombrie, este trimis în judecată împreună cu bodiguarzii, dar procesul este amânat de trei ori la rând, următorul termen fiind 4 februarie 2010. Nici celebrul dosar „Valiza“, în care Gigi Becali este acuzat de tentativă de dare de mită, nu a făcut niciun progres notabil în 2009. Între timp, inculpatul a candidat liniştit la preşedinţie şi a dat lecţii de moralitate creştină. //

Comentarii (11)

Adauga comentariu