prima pagina

Înlocuirea, prin hotărâre de guvern, a d-lui Marius Oprea de la conducerea IICCMER cu d-l Vladimir Tismăneanu, cât şi unele modificări, din aceeaşi hotărâre, în statutul instituţiei nu încetează să

Încă un proiect de Lege a educaţiei. Al câtelea? Nu se mai ştie, dintr-un motiv simplu: cu excepţia celor ale lui Andrei Marga şi Mircea Miclea, celelalte au fost o suită de modificări fără

Se acordă craiovenilor care îl au în inima lor pe Solomon. Când scriu aceste rânduri, ei mărşăluiesc în tăcere prin oraş. În zilele trecute, au ţipat şi s-au agitat în faţa primăriei

Cu fiecare congres care trece, liberalii reuşesc să-şi amelioreze performanţa negativă de a se îndepărta de ceea ce ar trebui să însemne identitatea liberală şi, mai nou, chiar şi

V

enitul mediu brut este 477 euro.

Dacă calculezi în lei, iese mai puţin.

Cuvinte cheie: salariu mediu, net, brut, euro, lei

Demersul iniţiat de PD-L în vederea revocării lui Mircea Geoană este extrem de riscant. Gurile rele, dar bine informate, spun că, în ajunul congresului PSD din 20 februarie, Victor Ponta i-ar fi promis lui Miron Mitrea

Tineri, dar pricepuţi în ce priveşte catacombele politicii, Ponta şi Antonescu s-au instalat în fruntea partidelor, defilând sub un stindard comun: desfiinţăm PD-L, devenim principalul partid de opoziţie şi,

Câteva consideraţii asupra studiului memoriei comunismului (decriptaj). Bătălia pentru un „trecut utilizabil“ nu trebuie confundată cu bătălia grupurilor în competiţie directă sau simbolică în scrierea unui trecut canonic. Memoria comunismului trebuie transmisă generaţiilor viitoare – dar cum? Recentele dezbateri cu privire

România e frământată de îngrijorări privind ieşirea din recesiune, reacţie aproape firească în contextul tensionat care domină Uniunea Europeană. Criza fiscală din Grecia a tensionat pieţele

Consilierul prezidenţial Cătălin Avramescu sustine că i se pare insultător pentru orice alegător să accepte ca trimisul său în Parlament să fie "iobag pe moşia unui şef de partid, oricare ar fi el", întrucât "alesul nu este proprietatea partidului, ci a alegătorului". "Eu vreau să avem o democraţie cu partide

În 2008, Catherine Durandin, profesoară universitară la INALCO din Paris, şi Zoe Petre, profesoară la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti, au publicat, la Editura L’Harmattan, cartea cu titlul de mai sus, în limba franceză. Fiecare capitol este semnat, cu iniţiale, de către una dintre cele două autoare.

Dezastrele naturale ocupă încă avanscena actualităţilor latino-americane. În urmă cu o lună, scriam despre cutremurul din Haiti, dezastrul deceniului. Iată că America Latină reapare în actualitatea internaţională din acelaşi motiv: un cutremur cu magnitudinea de 8,8 grade pe scara Richter a fost înregistrat în data

„În loc de mamă şi de tată, târnăcopul şi o lopată.“ Aceste cuvinte, parte dintr-o poezie compusă de un ţăran din Maramureş, muncitor pe şantierul lucrărilor la Canalul Dunăre-Marea Neagră, sunt cele pe fundalul cărora s-a deschis, pe 4 martie 2010, vernisajul expoziţiei Canalul Dunăre-Marea

Pentru un pragmatic, Beckett nu este un autor. Teatrul său este un antiteatru, iar personajele sunt nişte coji de banană uitate pe jos. Talentul său e motiv de derută pentru unii şi admiraţie pentru alţii: în artă - tot ce a fost nou la momentul creării rămâne nou pentru totdeauna. Piesele lui Beckett reprezintă un

Cea mai recentă carte semnată de Cristian Preda (Eseuri politice, Editura Nemira, 2009) continuă seria reflecţiilor asupra temelor centrale ale postcomunismului românesc: democratizarea, naţiunea, regimul constituţional, evoluţia sistemului de partide, identităţile politice asumate în societatea românească, universul francofoniei,

Anul trecut, la Editura Polirom, a apărut volumul X-XII (2005-2007) din Revista de Istorie Socială, publicat sub coordonarea lui Mihai-Răzvan Ungureanu şi editat de Institutul Român de Studii Strategice (IRSS), în parteneriat cu Facultatea de Istorie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi. Volumul reuneşte numeroase studii de

În ultimii ani, la început cu timiditate, iar apoi din ce în ce mai puternic, un nou curent intelectual şi-a făcut simţită prezenţa în dezbaterea publică şi în viaţa politică. Reprezentanţii săi sunt, în marea majoritate, oameni tineri şi foarte tineri. O nouă generaţie. Dacă vocile lor nu au rămas

La 70 de ani, Virgil Nemoianu este autorul unei opere impunătoare, originală ca arhitectură ideatică, deschizătoare de punţi spirituale, ostilă prejudecăţilor reducţioniste şi miopiilor tabuizante. Primordialismul îngust, misticismele gregare, patimile nebuloase îi repugnă acestui cărturar umanist şcolit

Virgil Nemoianu s-a născut în 1940 la Bucureşti şi trăieşte din 1975 în Statele Unite. Începând cu 1979 predă la Universitatea Catolică din Washington D.C., unde deţine catedra specială „William J. Byron Distinguished Professorship“. De-a lungul carierei sale academice, Virgil Nemoianu a mai predat la universităţile din

Elogiul pe care Virgil Nemoianu îl aduce unei viziuni conservatoare adaptabile şi suple este o manieră de a descrie propriul său angajament de natură politică. Unul dintre paradoxurile anilor postdecembrişti este legat de statutul deţinut de reflecţia conservatoare românească. Închizând un cerc istoric şi reluând o tradiţie

Într-o discuţie pe care am purtat-o cu Virgil Nemoianu în urmă cu ceva timp, distinsul profesor îşi exprima dezamăgirea de a fi pierdut câţiva ani preţioşi de creaţie oferind democraţiei româneşti de după 22 decembrie 1989 sfaturi şi expertize pe care nu observase ca cineva să le fi băgat în seamă.

Populaţia oraşului Timişoara a fost iniţiatoarea Revoluţiei române. Între 16 şi 20 decembrie 1989, ea a purtat, de una singură, un înverşunat război cu unul dintre cele mai puternice şi mai odioase sisteme represive din lume. A fost o încleştare cumplită pe care noi, timişorenii, o cunoaştem la adevăratele

Când am lansat Proclamaţia, la începutul lunii martie, în faţa mulţimii din Piaţa Operei, nu am bănuit totuşi amploarea pe care o va lua mişcarea. Anul 1990 a fost anul cel mai nebun din viaţa mea. Mai întâi a fost Revoluţia şi sentimentul de eliberare, care e greu de povestit. Pe urmă, enervanta senzaţie că

Societatea Timişoara primeşte pe 9 martie Premiul Grupului pentru Dialog Social pe anul 2009. Cu acest prilej, la GDS are loc dezbaterea cu tema 20 de ani de la Proclamaţia de la Timişoara, moderată de Adrian Cioroianu. Începând din 1990, Societatea Timişoara a fost portdrapelul luptei anticomuniste din România. Pe 11 martie se împlinesc 20 de