Categorii

Site-uri recomandate

Magazin online vanzari Anvelope iarna ieftine
Pariuri sportive online
Camere supraveghere
Poker Online
Anunturi gratuite de mica publicitate
Bonus Pariuri Sportive - Pariuri Sportive online din Romania
Oferte Litoral
Inchirieri auto
Implant dentar, clinica stomatologica romano-franceza
Sports Cars
Implants dentaires
Implanturi dentare Bucuresti
Anvelope - de sezon la preturi promotionale
Cadouri
Traduceri - birou traduceri autorizate, traduceri legalizate, apostile si supralegalizari
Piscine - constructii piscine si magazin intretinere piscine
Incarcator baterii laptop - Accesorii laptop
Cabinet stomatologic Timisoara - implanturi dentare, endodontie, estetica dentara

 
Opinii si comentarii | Editie scrisa
10.11.2009

Nu mai ştiu

de Cosmin Alexandru 

3 comentarii

Spuneam, de curând, că s-ar putea să rămânem fără cuvinte. Între timp, am căpătat temerea că s-ar putea să rămân şi fără opinii. Un foarte bun prieten, emigrat de curând în Franţa, mi-a spus în preajma plecării: „Nu de România fug, ci de ceea ce începuse să scoată din mine…“. Remarca lui mi-a venit în minte acum câteva zile, când am răspuns întrebărilor unor studenţi economişti la un eveniment organizat de ei pe teme de leadership.

Prima întrebare care m-a pus pe gânduri a fost dacă eu aş recomanda studenţilor să intre în politică. Le-am mărturisit că în mine se luptă două răspunsuri potrivnice. Unul spune că e foarte periculos pentru un student, aflat în perioada formativă, să intre într-o organizaţie de partid, pentru că, ţinând cont de partidele de la noi, sistemul de valori şi comportamente al studentului va fi pervertit iremediabil. N-ar putea decât să îngroaşe rândurile celor împotriva cărora ar intra acum în politică.

Răspunsul opus îmi spunea însă că, în lipsa unui aport de activişti tineri, netaraţi de metehnele politicienilor români consacraţi, şansele de redresare ale partidelor sunt nule. Ele nu se vor reforma de la sine. Aşadar, n-am ştiut ce să le recomand.

A doua întrebare a fost dacă aş sfătui studenţii români să plece la studii în străinătate. Aici mi-a fost un pic mai uşor, pentru că eu însumi îmi educ copiii să plece să studieze în străinătate. Aşa cum arată acum facultăţile româneşti, marea majoritate reprezintă doar o pierdere de timp. Apoi, a venit însă întrebarea care m-a redus din nou la tăcere: „dar după terminarea studiilor le-aţi recomanda să se întoarcă în România?“. Şi aici m-am surprins în antiteză de opinii.

În virtutea primei opinii, le-aş recomanda să se întoarcă. Cred că cea mai mare şansă de redresare a României, din toate punctele de vedere, stă în cei care pleacă afară la muncă sau la studii şi se întorc înapoi în cunoştinţă de cauză a unui model de societate pe care să-l instaureze şi aici.

În virtutea opiniei contrare însă, gândul m-a dus la bursierii statului român pentru care el, statul, a plătit milioane de euro cu şcolarizarea lor la cele mai prestigioase universităţi din lume, iar apoi, la întoarcerea celor câteva sute de absolvenţi, n-a catadicsit să angajeze nici măcar unul. Pentru a se putea angaja, oamenii ăştia sunt puşi acum în postura de a uita tot ce au învăţat acolo şi de a-şi reaminti tot ceea ce reuşiseră să uite pe perioada studiilor. Aşadar, poţi recomanda cuiva să se întoarcă aici şi să îşi rateze viaţa şi cariera pentru o ţară care nu dă doi bani pe ele? Şi iar n-am mai ştiut ce să le recomand.

După întâlnire, mi-am făcut procese de conştiinţă, gândindu-mă că studenţii care umpluseră Aula Bibliotecii Centrale Universitare m-au invitat în speranţa unor răspunsuri care să-i lumineze, să le uşureze deciziile asupra propriului viitor, iar eu n-am putut decât să-mi exprim propriile nedumeriri şi îndoieli. Ce model de leadership mai e şi ăsta? Dacă e vreunul, oricum nu e unul românesc, pentru că m-am simţit destul de inadecvat momentului.

M-a surprins locul în care am ajuns. Acum 10 ani, acum 5 ani chiar, le-aş fi recomandat fără ezitare să intre în politică, la prima întrebare, şi să se întoarcă, după terminarea studiilor din străinătate, la a doua. Între timp însă, ţara asta a scos din mine multe dintre lucrurile clare cu care obişnuiam să trăiesc.

Mai nou, lumea mă întreabă cu cine voi vota. Şi nici la întrebarea asta nu ştiu să răspund. Cu un Antonescu subţirel şi lipsit de şanse reale, cu un Băsescu care înfloreşte doar în mijlocul unor conflicte ce usucă orice putinţă de progres al ţării sau cu un Geoană secondat de o camarilă de vanghelioni agramaţi şi bugetivori?

Îmi lipsesc repere şi nu ştiu de unde să le iau. Aş vrea să-mi formez opinii pe baza unor fapte, oameni, întâmplări despre care să pot spune dacă sunt de un fel sau de altul. M-am educat cu experienţe, întâlniri, lecturi şi interese care să-mi dea confortul unui discernământ pe care să mă pot baza şi pe care să se poată baza şi alţii din jurul meu. La cum arată însă acum societatea românească sau cel puţin partea ei vizibilă în spaţiul public, discernământul meu începe să-mi joace feste. Nu prea mai ştiu nici unde, nici cum să mă uit. Ţara mea m-a cam scos din mine. //

 

Comentarii (3)

Adauga comentariu

Va rugam nu folositi diacritice! Intrucat nu toate sistemele de operare au acelasi tip de diacritice, textele pot aparea cu semne grafice care sa le distruga coerenta. Va multumim!
Nume:
Email: (nu va fi publicat)
Comentariu:
  • 11.11.2009 | diana a scris:
    Pentru "viviana": Ironia este ca si dumneavoastra, obisnuita cu scandalul din politica occidentala, sunteti satula si iritata :( Nu-mi dau seama pe cine anume criticati si pe ce baza, asa ca trec peste partea respectiva. "Insindacabil" ma face sa ma intreb: Atunci cand spuneti ca scandalul politic este normal "in occident", aveti cumva ca reper situatia din Italia? Care este stiuta, din pacate, pentru recordul unei medii mai mari de un guvern pe an in ultimii 60 de ani... Sunt convinsa ca Italia este un model din multe puncte de vedere, dar as avea rezerve in privinta acestuia, in mod special. In ceea ce ma priveste, nu ma plang de scandal, cat de iresponsabilitate (fata de care "scandalul" este doar unul dintre efecte). Fac un efort tot mai mare (timp si energie) pentru a avea niste opinii informate, dar ma vad in fata unor optiuni cu diferente prea mici si/sau cu marja de eroare foarte mare in privinta impactului lor in urmatorii ani. Refuzul de a vota e si el o optiune, dar mi-as dori sa o evit. De la jurnalisti nu astept optiuni ferme, ci sa ofere o informare onesta. Iar daca au indoieli la bilant, nu le-o reprosez, dimpotriva. In final, optiunea ramane a fiecaruia dintre noi, cu responsabilitatea pe care o implica.

    Raspunde acestui comentariu

    Va rugam nu folositi diacritice! Intrucat nu toate sistemele de operare au acelasi tip de diacritice, textele pot aparea cu semne grafice care sa le distruga coerenta. Va multumim!
    Nume:
    Email: (nu va fi publicat)
    Comentariu:
  • 10.11.2009 | viviana a scris:
    nu pot sa cred si, va spun ca sunt satula sa tot citesc de Basescu scandalagiu. "Scandalele" de care scrieti e normala dialictica in occident. Problema e ca voi ati fost obisnuiti cu "conducatorul" si ale lui hotarari insindacabile ... astazi o asemenea "siguranta" nu mai exista, nu exista nici una in afara de ceea ce voi, cu constiinta voastra, sunteti dispusi sa hotarati, faceti, vorbiti, etc. si nu e spus ca veti fi aprobati, aplaudati sau ca veti castiga ceva pe urma acestora. Nu aveti coloana verebrala, asta e adevarul. Nimeni nu spune ca trebuie sa faceti ce mai stiu eu ce dar nu e cinstit sa te imbeti cu apa rece a revoluitiei care ar fi fost: nu ati facut nici o revolutie, ati acceptat, tot cu capul jos cum ati facut timp de 45 de ani, o Lovitura de Stat din partea personajelor pe care le cunosteati bine, f. bine si, de care aveati frica si aveti si astazi aceiasi frica: de asta cautati aprobarea.

    Raspunde acestui comentariu

    Va rugam nu folositi diacritice! Intrucat nu toate sistemele de operare au acelasi tip de diacritice, textele pot aparea cu semne grafice care sa le distruga coerenta. Va multumim!
    Nume:
    Email: (nu va fi publicat)
    Comentariu:
  • 10.11.2009 | diana a scris:
    Va multumesc pentru articol. In ultima vreme, mai ales in spatiul public romanesc, ma simt mai recunoscatoare pentru indoieli oneste decat pentru infuzii de convingeri ferme. Sigur ca nu este exclus ca, printre cei cu optiuni ferme, sa existe si oameni onesti. Dar stiu ca, in relatia dintre mine si actualitatea romaneasca (in special politica), tulburarea mea este justificata. Si ma bucur, trista bucurie, ca nu sunt singura.

    Raspunde acestui comentariu

    Va rugam nu folositi diacritice! Intrucat nu toate sistemele de operare au acelasi tip de diacritice, textele pot aparea cu semne grafice care sa le distruga coerenta. Va multumim!
    Nume:
    Email: (nu va fi publicat)
    Comentariu:

De acelasi autor

PDL sub şocuri electrice

Oamenii politici au acum şansa să ne vindece sau să ne îngroape. Sau noi pe ei. PDL a fost trezit ...

Pentru sănătatea lui Raed Arafat

De ce trebuie ca, sistematic, cineva care reuşeşte cu enorme eforturi să realizeze ceva în structurile ...

22 PLUS, nr. 324: „Politicienii noştri sunt preocupaţi exclusiv de ei şi de alţi politicieni“

„Oameni ca tine, nu politicieni“ – asta era în urmă cu câţiva ani buni. E la fel acum? E, vreau să spun, o ...

Printre rânduri

La sfârşitul unei emisiuni cu Gabriel Liiceanu, l-am auzit pe Andrei Pleşu spunând: „Cărţile sunt felul ...

Un pas

Pasajul Basarab se apropie de inaugurare. Pasajul Pipera va fi gata până la sfârşitul anului, înainte de termen. ...

Toate articolele (58)

Opinii si comentarii

Editie online | Tia Şerbănescu

Rostogoliri

Opoziția a vrut totuși să respecte referendumul și a realizat astfel un parlament unicameral și ...

Editie online | Codrut Constantinescu

Clubăreala de 26 ianuarie

Pe 26 ianuarie s-au împlinit nouăzeci şi patru de ani de când s-a născut celebrul personaj ...

Editie online | Horațiu Pepine

Tinerii cred că sunt invitați să-și părăsească țara

România pare să fi făcut din exportul forței de muncă o prioritate a politicii sale de stat, ...

Editie online | George Arun

De ce tace preşedintele pe problema corupţiei?

În ultima perioadă preşedintele Traian Băsescu pare că a şters din agenda sa de lucru problema ...

Editie online

Pambuccian: Oamenii nu mai au incredere in politica si asta e foarte periculos

Liderul grupului parlamentar al minoritatilor, Varujan Pambuccian, considera ca s-a ajuns la proteste din cauza faptului ...

Recomandarea editorilor

Subiectele zilei