Pe aceeași temă
Andrei Ursu, fiul disidentului anti-comunist Gheorghe Ursu, a iesit miercuri din greva foamei, forma extrema de protest pe care a adoptat-o pentru a forta o investigatie cu privire la moartea tatalui sau, ucis in bataie intr-o inchisoare comunista in urma cu trei decenii. Guvernul roman a fost de acord, dupa ani de amanari si tergiversari, sa deschida o ancheta asupra mortii lui Gheorghe Ursu.
Andrei Ursu a sarbatorit decizia mancand o banana. Stie ca "e o sansa foarte mare ca urmatorul pas sa dureze foarte mult. Este o noua lupta", a spus acesta pentru New York Times, citat de Ziare.com.
In urma cu o zi (miercuri - n.red.), intr-o sala de tribunal din Bucuresti, Alexandru Visinescu, in varsta de 89 de ani, fost comandant al inchisorii Ramnicu Sarat, a ascultat linistit cum vaduva unui fost prizonier a povestit, in lacrimi, ca sotul sau cantarea mai putin de 34 de kilograme cand a iesit din inchisoare, arata sursa citata.
Procesul sau este primul impotriva unui oficial din era comunista de dupa revolutia din '89 si ar putea dura pana la doi ani.
Sursa citata arata ca Romania are reputatia de a fi printre cele mai putin dispuse foste state comuniste sa ridice valul de pe trecutul sau totalitar, in special in ceea ce priveste Securitatea, infama politie politica a regimului comunist.
In ultimii ani, insa, in special dupa dezvaluirea ca Visinescu si, probabil, si altii vor fi pusi sub acuzare, a aparut un sentiment de speranta ca Romania ar putea, in sfarsit, sa fie pregatita sa isi confrunte trecutul totalitar.
Cazurile Ursu si Visinescu, la fel ca si altele care asteapta sa fie aduse in atentia publicului, dezvaluie, in acelasi timp, si de ce acea speranta se stinge. Amanarile birocratice, documentele pastrate la secret, oficialii indiferenti, apatia publicului si mersul lent al investigatiilor si proceselor - in vreme ce victimele, calaii si martorii imbatranesc si mor - au creat senzatia ca ziua asumarii totale nu va mai veni niciodata.
"Oamenii sunt satui si se gandesc ca nu se va mai intampla nimic niciodata. In randul publicului e oboseala, dezamagire", explica Marius Stan, fost investigator, care si-a petrecut ani buni cercetand crimele din era comunista.
Romania a evitat sa-si dezvaluie trecutul, scrie publicatia citata, si pentru ca a iesit din comunism altfel decat Polonia si alte tari din blocul estic. Rasturnarea dictatorului Nicolae Ceausescu a fost, din multe puncte de vedere, mai degraba o lovitura de stat, iar multi dintre fostii oficiali de la varf au supravietuit tranzitiei si au ramas in guvern ani sau chiar decenii.
Cazurile sunt dificil de investigat pentru ca, de multe ori, dovezile au fost distruse, numai o parte din cele ramase sunt disponibile anchetatorilor si multe documente aflate in arhive sunt neinventariate. Numai cativa martori mai pot fi descoperiti si prioritatea o reprezinta cazurile din anii '50 si '60. Pentru anii mai recenti, cum este cazul inginerului Ursu, dificultatile sunt si mai mari intrucat "actualii politicieni romani vor sa acuze oamenii pentru crime comise in anii '50 si '60, insa nu doresc sa urmareasca oamenii din perioada Ceausescu. Principala problema este vointa politica", explica Vladimir Tismaneanu, profesor de stiinte politice la Universitatea din Maryland. Tismaneanu a condus, in 2006, comisia speciala insarcinata cu cercetarea crimelor comuniste.
Romania se afla in ultimele zece zile inainte de turul doi al alegerilor prezidentiale. Candidatul ACL, de centru-dreapta, Klaus Iohannis, crede ca "Romania trebuie sa isi asume propria istorie recenta. Este o problema nationala majora". Acesta a promis sa deschida o dezbatere nationala daca va fi ales si a cerut crearea unui muzeu al epocii comuniste.
Contracandidatul sau, premierul Victor Ponta, de centru-stanga, este de acord ca trecutul nu poate fi uitat, insa pare dornic ca Romania sa priveasca inainte. "Este important sa cunosti trecutul, dar cred ca acum majoritatea conducerii politice e concentrata pe viitor", spune acesta.
Tatal lui Andrei Ursu, Gheorghe Ursu, a murit in detentie in 1985, precizeaza cotidianul american. Disidentul a suferit batai repetate din partea gardienilor si a altor prizonieri. Andrei Ursu sustine ca persoana cu cea mai mare responsabilitate in moartea tatalui sau este Marin Parvulescu, un fost maior de Securitate care s-a aflat la conducerea interogatoriilor.
Andrei Ursu s-a mutat cu mama sa la Chicago, in SUA, in 1986, insa s-a reintors in mod repetat in Romania dupa 1989, cu petitii adresate Justitiei si politicienilor, mai arata NY Times.
Fiul lui Gheorghe Ursu a mai apelat la solutia extrema a grevei foamei in anul 2000; atunci a fortat deschiderea unei investigatii cu privire la doi fosti membri de militie, care au fost condamnati in 2003 pentru parte din bataile aplicate disidentului, mai arata jurnalistii americani.
Dar Andrei Ursu a continuat sa faca presiuni pentru o ancheta asupra lui Marin Parvulescu.
Cea mai recenta greva a foamei a fost pornita ca urmare a faptul ca, desi a strans o cantitate mare de dovezi, Andrei Ursu a continuat sa intampine dificultati din partea autoritatilor romane.
Andrei Ursu si-a petrecut mare parte din ultimele saptamani pe o canapea intr-o incapere din sediul Grupului pentru Dialog Social (GDS), o organizatie nonguvernamentala din Bucuresti, mai arata New York Times.
CITESTE SI:
-
Andrei Ursu: dosarul uciderii lui Gheorghe Ursu a fost musamalizat de seful Parchetelor Militare
-
Andrei Ursu, fiul disidentului Gheorghe Ursu, s-a intalnit cu ministrul Justitiei
-
Sa mori pentru adevar: Cazul Gheorghe Ursu si Romania de azi
-
Andrei Ursu, apel pentru anchetarea maiorului de securitate Marin Pârvulescu
