Motiunea ultimei sanse

 In mod surprinzator, cand nimeni nu se mai astepta, presedintele PSD, Mircea Geoana, a reusit sa deblocheze mecanismul ruginit al motiunii de cenzura. Incantat si aproape surprins el insusi de aceasta performanta, domnul Geoana a anuntat miercuri, 19 septembrie, dupa sedinta Comitetului Politic Executiv al PSD, ca "trenul a plecat din gara", facandu-ne pe toti sa ne gandim la trenul americanilor din California Dreamin’, cu Viorel Hrebenciuc in rolul sefului de gara care tinea in loc trupele NATO. (Sa se fi visat Mircea Geoana Armand Assante?) Cert este ca domnul Geoana a reusit sa obtina aprobarea textului motiunii si programarea depunerii ei la parlament pe 24 septembrie, in ciuda abtinerii presedintelui de onoare, Ion Iliescu, si a liderului PSD Bistrita, Viorel Pupeza. Dupa anuntul triumfator al presedintelui PSD insa, toata lumea s-a intrebat daca parlamentarii partidului, atat de reticenti fata de motiunea de cenzura, aveau sa se si urce in trenul motiunii, adica s-o semneze. Surpriza din nou: nu numai ca semnaturile necesare au fost adunate, ci printre ele se numara si cele ale lui Ion Iliescu si Viorel Hrebenciuc. Cu toate acestea, nimic nu garanteaza in acest moment succesul motiunii, pentru ca nimeni nu poate garanta ca toti cei care au semnat motiunea o vor si vota. Iliescu, Hrebenciuc & Co. mai au pe teava un cartus important.

 Cum este de asteptat ca PD si PLD sa voteze cu doua maini in favoarea motiunii, aceasta nu va putea esua decat din cauza votului sau absentei catorva parlamentari PSD. In zadar incearca domnul Geoana sa sugereze ca "defectiunile" se vor inregistra in tabara democratilor, de vreme ce propriii sai oameni, in frunte cu Ion Iliescu, zambesc smecher si raspund in doi peri cand vine vorba de vot. Ca sa elimine suspiciunile si sa-i mai taie o cale de retragere liderului PSD, Emil Boc a anuntat ca parlamentarii PD vor vota "la vedere", adica vor arata bilele inainte de a le introduce in urna. Provocat sa ceara acelasi lucru si membrilor PSD, Mircea Geoana a fost ezitant si ambiguu, invocand principiul potrivit caruia "nu se schimba regula in timpul jocului" si asigurandu-i pe ziaristii inghesuiti in jurul sau ca "fiecare partid are metodele sale de verificare a votului". Intrebat insa care ar fi in mod concret aceste metode, a raspuns naucitor: "discutiile individuale cu colegii de partid". Cu alte cuvinte, ar trebui sa presupunem ca parlamentarii PSD care au votat impotriva motiunii isi vor marturisi fapta de buna voie. Chiar daca o vor face, nu risca mare lucru, de vreme ce domnul Geoana a atenuat mult in ultimele zile amenintarile initiale cu excluderea din partid in cazul unui vot ostil motiunii. Ceva mai transant la capitolul disciplina de partid a fost secretarul Senatului, vicepresedintele PSD Ilie Sarbu, care declara luni dimineata la BBC ca va exista o forma de vot "la vedere" si o anume forma de control. De aceasta se tem de fapt liberalii, care au amenintat prin vocea presedintelui Camerei, Bogdan Olteanu, ca procedura de vot va fi intrerupta daca nu se va respecta secretul votului. Frumos spus, dar nu putem sa nu ne intrebam de ce nu a aplicat domnul Olteanu acest principiu si la votul pentru suspendarea presedintelui Basescu, cand majoritatea celor 322 isi aratau cu voluptate bilele camerelor de luat vederi.

Mai interesant decat dezbaterea pe chestiuni de procedura este insa fondul politic al motiunii. Asa chinuita cum a fost si inca este, motiunea domnului Geoana a ridicat probleme fundamentale pentru PSD si pentru intreaga scena politica. Fara indoiala ca domnul Geoana isi joaca functia si autoritatea, compromise in cazul unui esec al motiunii. In consecinta, fara sa vrea, presedintele PSD a ajuns avocatul innoirii partidului, adica al desprinderii sale de vechea garda a domnilor Ion Iliescu, Miron Mitrea, Viorel Hrebenciuc si chiar Adrian Nastase si a politicii acestora de parteneriat cu liberalii si de razboi total cu presedintele Basescu. Este, s-o recunoastem, o ironie a sortii ca Traian Basescu sa-i salveze pielea lui Mircea Geoana, dar astfel de lucruri s-au mai intamplat in politica. Desigur, seful statului nu o face din marinimie, ci din interes; iar interesul sau si al PD este sa-i elimine pe liberali si pe toti acolitii lor din cursa. Pentru aceasta, Traian Basescu si PD au nevoie de un PSD in care vechea garda ostila sa fie anihilata, iar Grupul de la Cluj si partizanii sai din Sud, in frunte cu Liviu Dragnea, sa detina parghiile puterii. In mod paradoxal, dar obiectiv, Mircea Geoana are si el nevoie de eliminarea acelorasi persoane pentru a-si salva pozitia de lider al partidului, iar pentru eliminarea lor are nevoie de sprijinul din umbra al lui Traian Basescu. Iata de ce a propus iesirea din "complexul Basescu" - propovaduit de Viorel Hrebenciuc si Ion Iliescu - si adoptarea unei pozitii "realiste", care recunoaste importanta sefului statului in desemnarea unui nou premier. Iata de ce momentul politic decisiv al saptamanii trecute a fost de fapt intalnirea de marti noaptea de la Cotroceni intre Traian Basescu si Mircea Geoana, insotit de membrii Grupului de la Cluj si sustinatorii lor din "Regat", intalnire la care nu este exclus sa fi participat si unii lideri ai PD. Faptul ca presedintele nu a facut nicio declaratie ostila la adresa PSD dupa aceasta intrevedere demonstreaza ca acolo au fost puse bazele unei intelegeri pe termen lung. Consecinta acestui acord preliminar este ca, in acest moment, razboiul politic se poarta practic intre Traian Basescu si Viorel Hrebenciuc, fiecare flancat de trupele sale fidele. Putem spune ca nu numai Mircea Geoana isi joaca viitorul politic cu aceasta motiune, ci si Viorel Hrebenciuc si aliatii sai liberali si social-democrati. Pentru ei, mentinerea guvernului Tariceanu II este la fel de importanta pe cat este pentru Mircea Geaona maturarea acestuia de pe scena politica.

 Este de asteptat ca planurile pentru un nou guvern sa fi fost schitate deja la Cotroceni. Deputatul PSD Dan Nica, participant la intalnirea de la Cotroceni, a declarat de altfel ca un nou guvern poate fi instalat la numai zece zile dupa ce ar trece motiunea de cenzura. Orice alianta este exclusa, fiind dezavantajoasa in perspectiva electorala, dar niciun partid nu poate guverna singur. Cum Mircea Geoana a declarat la TVR ca este "mai avantajat de opozitie", nu ramane decat varianta unui guvern minoritar PD-PLD, cu un mandat limitat la organizarea celor trei randuri de alegeri. Pentru sustinerea sa, PSD cere - se pare - garantii ca nu se va ajunge la alegeri anticipate si ca, dupa alegerile parlamentare de anul viitor, PD si PSD vor colabora la guvernare.

 Pana la realizarea acestui scenariu mai sunt insa de parcurs cateva etape complicate, caci vechea garda a PSD "moare, dar nu se preda", iar liberalii detin atuuri importante, nu in ultimul rand financiare. Tot ce putem spune acum este ca, prin aceasta motiune, Mircea Geoana isi joaca ultima sansa de a ramane in fruntea PSD, iar PSD insusi isi joaca sansa unei innoiri si realinieri in timp util inainte de alegeri. Am fi ipocriti daca ne-am preface ca rezultatul nu ne intereseaza.