Pe aceeași temă
Dupa semnarea acordul politic propus de presedintele Klaus Iohannis pentru bugetul apărării, premierul Ponta a propus si el semnarea unui acord, pentru realizarea masterplanului pe transporturi. Idea unor acorduri şi pacte politice nu este nouă dar, in ciuda acestor intelegeri, rezultatele concrete nu au fost vizibile, relateaza Adevarul.
În ultimii ani pot fi contabilizate două pacte pentru autostrăzi, unul pentru agricultură, toate rămase la nivel de intenţie. De asemenea, a existat un pact pentru Educaţie, denunţat pe parcurs, unul "aproape convenit" pentru Sănătate, la care politicienii au renunţat pentru că sistemul "refuza schimbarea", iar un altul, pe acelaşi domeniu, nerealizat după ce USL, cel care l-a propus, s-a rupt.
Guvernul Boc 2 : Pactul naţional pentru construcţia de autostrăzi
Programul de guvernare al Guvernului Boc 2 prevedea un pact naţional pentru construcţia de autostrăzi, finanţat cu cel puţin 1% din PIB, care să includă proiectele realizabile până în 2020 şi pentru care să fie asumat un angajament de coerenţă şi continuitate în finanţare la nivelul necesar.
Documentul vorbea şi de îmbunătăţirea condiţiilor de trafic fluvial pe sectorul românesc al Dunării la nivel european, dezvoltarea infrastructurii aeroportuare, inclusiv în zonele cu activitate turistică importantă, asigurarea unui nivel calitativ european până în 2012 a 80% din reţeaua de drumuri naţionale, reducerea constantă a numărului de victime ale accidentelor de circulaţie rutieră, creşterea vitezei pe calea ferată în medie cu 25% şi reducerea timpului de circulaţie cu 50% faţă de cel actual la trenurile de călători şi marfă, precum şi eliminarea staţionării trenurilor la frontieră sunt alte priorităţi enunţate în programul de guvernare.
CITITI SI: Premierul Victor Ponta vrea consens politic pentru Master Planul pe Transporturi
Totodată, Guvernul Boc 2 îşi propunea reconstrucţia Gării de Nord Bucureşti, finanţarea porţiunii între Târgu Mureş şi Borş (254 de km) din Autostrada Transilvania (total 415 km), finalizarea tronsonului de autostradă Bucureşti - Comarnic (110 km), precum şi construirea unui pod peste Canalul Dunăre - Marea Neagră în zona Agigea care să facă legătura cu autostrada A2 şi cu centura la nivel de autostradă a Municipiului Constanţa.
Traian Basescu: Pact pentru dezvoltarea agriculturii în perioada 2014-2030
Pe 1 iulie 2013, Băsescu a propus partidelor semnarea, în septembrie acelaşi an, a unui pact pentru dezvoltarea agriculturii în perioada 2014-2030, care să preia obiectivele unui raport realizat de comisia prezidenţială. de specialitate, despre care afirma că este "un excelent documentar şi o radiografie excelentă a agriculturii româneşti" şi oferă, totodată, o perspectivă. Propunerea şefului statului nu a avut succes, fiind respinsă don start atât de premierul Victor Ponta, cât şi de ministrul Agriculturii Daniel Constantin.
Pactul national pentru educatie
Educaţia a fost unul dintre domeniile care a beneficiat de un pact naţional, semnat în 5 aprilie 2008 de către preşedintele Traian Băsescu şi liderii Mircea Geoană (PSD), Marko Bela (UDMR), Corneliu Vadim Tudor (PRM), Daniela Popa (PC), Emil Boc (PDL), precum şi de liderul deputaţilor minorităţilor Varujan Pambuccian şi ministrul Educaţiei, Cristian Adomniţei (PNL).
Conform documentului, semnatarii s-au angajat "solemn" ca în toate acţiunile lor viitoare referitoare la educaţie să urmărească: modernizarea sistemului şi a instituţiilor de educaţie în perioada 2008 - 2013, asigurarea, prin alocarea bugetară anuală, a minimum 6% din PIB pentru educaţie şi a minimum 1% din PIB pentru cercetare, transformarea educaţiei timpurii într-un bun public, realizarea unei educaţii şcolare obligatorii de 10 ani şi garantarea accesului neîngrădit la educaţie gratuită până la absolvirea liceului, descentralizarea financiară, curriculară şi de resurse umane, adoptarea principiului "finanţarea urmează elevul/ preşcolarul" şi a principiului finanţării multianuale în învăţământul universitar.
Pactul nu a avut efecte vizibile, iar pe 5 ianuarie 2011 preşedintele Senatului, Mircea Geoană, a susţinut că acesta este încălcat de Legea educaţiei şi de Bugetul de stat pe 2011, ambele promulgate de Traian Băsescu. În 10 ianuarie, preşedintele PSD, Victor Ponta, a declarat că formaţiunea sa nu mai poate fi parte a Pactului Naţional pe Educaţie, întrucât legea asumată de Guvern şi promulgată de către Traian Băsescu a dus la denunţarea pactului. Astfel, niciodată Educaţia nu a avut parte de cele 6 procente din PIB, stipulate în lege şi în pact.
Pactul pentru sanatate
În martie 2008, după semnarea Pactului pentru Educaţie, atât PSD, cât şi preşedintele PRM, Corneliu Vadim Tudor, au propus ca partidele să elaboreze şi să semneze un document similar pentru sănătate. A existat şi o comisie prezidenţială pentru elaborarea Pactului Naţional pentru Sănătate, Băsescu sperând că acesta va fi semnat în 2011, anul în care "obiectivul major" era restructurarea sistemului sanitar.
Pactul nu s-a mai realizat. La fel s-a întâmplat şi cu proiectul Legii sănătăţii, realizat pe baza raportului aceleiaşi comisii prezidenţiale.
La începutul lui 2012, ministrul Sănătăţii, Ladislau Ritli, a retras din dezbaterea publică proiectul de lege privind organizarea şi funcţionarea sistemului sanitar din România, pe fondul opoziţiei "actorilor" din domeniul sănătăţii. După ce Băsescu i-a cerut public premierului retragerea proiectului Legii sănătăţii, invocând tocmai faptul că majoritatea celor din sănătate nu vor schimbarea sistemului.
Imediat după anunţ, în 13 ianuarie 2012, preşedintele PSD, Victor Ponta, a anunţat că USL va iniţia şi va participa la un pact naţional pe sănătate, care să fie asumat atât de putere şi de opoziţie, cât şi de specialişti şi de societatea civilă. Până la destrămarea USL, în februarie 2014, uniunea nu a iniţiat niciun pact.
Noile acorduri politice: Aparare, Transporturi si Cultura
Acordul politic semnat marţi de Klaus Iohannis şi de reprezentanţii partidelor privind asigurarea a 2% din PIB pentru Apărare în 2017 are putea avea totuşi finalitate, dat fiind că acesta este în primul rând un angajament asumat în calitate de stat membru NATO.
Tot marţi, premierul a anunţat că vrea şi el un acord politic pe Masterplanul de Transport - document care cuprinde toate intervenţiile în infrastructură pentru 2014-2030 - pe o perioadă de minimum zece ani între toate forţele politice. El a spus că altfel nu are rost ca experţii Ministerului Transporturilor să se apuce de treabă precum Meşterul Manole, deoarece va fi un eşec în lipsa garanţiilor de finanţare pe termen lung
Ministrul Culturii, Ionuţ Vulpescu, a anunţat si el că vrea un pact pe cultură care să ducă la un buget de 1% din PIB.
Preşedintele Klaus Iohannis şi liderii politici au semnat, marţi, la Palatul Cotroceni, Acordului politic naţional privind creşterea finanţării pentru Apărare. Iohannis a declarat, la Palatul Cotroceni, că a cerut ministrului Apărării să furnizeze un program multianual de înzestrare a Armatei şi a anunţat că a ajuns la un consens cu partidele parlamentare, pe tema alocării a 2% din PIB către Apărare.
CITESTE SI:
