Moartea, o mare cenusie de beton

La Berlin s-a inaugurat marti, 9 mai, Memorialul victimelor Holocaustului. La festivitatea de inaugurare a monumentului, situat în apropierea Portii Brandenburg, a Reichstag-ului (a Parlamentului federal) si a fasiei care diviza candva orasul, au participat presedintele federal, Horst Kohler, cancelarul Gerhard Schroder, presedintele Parlamentului, fostul disident est-german, social-democratul Wolfgang Thierse, presedintele Consiliului Central al Evreilor din Germania, Paul Spiegel, si initiatoarea Memorialului, publicista Lea Rosh.
Ridicarea monumentului, comparabil cu Memorialul Yad Vashem din Ierusalim, a durat doi ani. Realizarea proiectului, care apartine arhitectului american Peter Eisenman, a costat 27,6 milioane de euro. Monumentul dedicat memoriei celor 6 milioane de evrei europeni care au devenit victime ale politicii rasiale a regimului nazist si a aliatilor acestuia se întinde pe o suprafata de 19.000 de metri patrati. Monumentul propriu-zis a fost conceput de catre Eisenman ca o însiruire de stalpi cenusii de beton. Vizitatorul se scufunda, si în acelasi timp se pierde, intre 2.711 stalpi, care seamana cu o mare impietrita. Eisenman a renuntat la orice ornamentatie, oferind vizitatorilor un tablou ermetic monumental a ceea ce a insemnat Holocaustul: distrugerea fizica, sistematica a unui popor intreg prin metode industriale, in fabrici ale mortii, cunoscute sub denumirea de lagare de concentrare. Aceasta crima singulara in istoria omenirii reprezinta o incalcare a tuturor principiilor si conventiilor civilizatiei.
Incaperile subterane, gandite ca un soi de anexa informativa (Orte de Information), confera Memorialului o dimensiune suplimentara. Aici pot fi vazute, respectiv citite cronologia anilor terorii (1933-1945), portretele unor victime sau cifrele groazei - adica numarul celor 6 milioane de evrei ucisi in diferitele tari europene, inclusiv in Romania lui Antonescu. Incaperile subterane constituie, precum scria un comentator, un spin in padurea abstracta de beton elaborata de Eisenman. Ele ofera informatiile necesare pentru a intelege metafora mortii exprimata de monumentul propriu-zis aflat la suprafata.
Ideea ridicarii acestui Memorial, care simbolizeaza dorinta Germaniei de a-si asuma intreaga responsabilitate pentru crimele comise in timpul dictaturii naziste, a fost lansata in urma cu 17 ani de catre publicista Lea Rosh. Intr-un interviu radiodifuzat, Lea Rosh si-a exprimat marti satisfactia si bucuria ca monumentul dedicat memoriei evreilor ucisi a fost ridicat la Berlin. Dupa controverse interminabile si polemici ascutite, a spus Lea Rosh, ziua inaugurarii este o zi importanta. Totodata, Lea Rosh a mai evidentiat faptul ca Memorialul nu trebuie inteles ca o minimalizare a altor grupuri de victime. Ierarhizarea victimelor, a mai adaugat Lea Rosh, este un rezultat al istoriei, si nu al initiatorilor Memorialului. (In 1988 Lea Rosh s-a aflat printre semnatarii apelului pentru organizarea Zilei internationale de actiune - Romania, prin care s-a marcat aniversarea revoltei muncitorilor de la Brasov impotriva regimului ceausist, din 15 noiembrie 1987.)
In curand, se vor ridica la Berlin alte doua monumente, unul dedicat romilor ucisi de catre nazisti, iar celalalt dedicat homosexualilor supusi, de asemenea, prigoanei ucigatoare a regimului hitlerist.