Mecanisme de furt electoral

Nu faptul că USL și-a propus să scoată la vot cât mai mulți români e problema, ci faptul că ,de fapt, a încercat să umfle în mod nelegal datele privind participarea la vot.

Când au început anchetele privind po­si­bi­lele fraude la referendum, spuneam că cel mai probabil vom descoperi că nu ce­tă­țenii simpli (aceia de mila cărora suspinau ipocrit politicienii) sunt vi­zați de anchete, ci oameni mult mai importanți, care sunt capabili să organizeze un adevărat mecanism de furt electoral. Anchetele DNA – atât cea de la Cluj împotriva fostului ministru al Apărării și a fiului ac­tu­a­lului ministru al Apărării, cât și cea de la București îm­potriva domnului Drag­nea – arată că frauda la referendum a fost una organizată cu grijă și din timp.

DNA a dat un comunicat de presă prin ca­re explică ce tipuri de fraude electorale a identificat pe parcursul anchetei în care es­te implicat domnul Dragnea:

- exercitarea de presiuni asupra pre­șe­din­ților birourilor electorale ale secțiilor de votare și asupra membrilor acestora pen­tru a falsifica semnăturile alegătorilor pe lis­tele de vot și a introduce în urne un nu­măr suplimentar de buletine decât cele vo­tate de alegători;

- folosirea unei urne mobile în condiții con­trare legii (fără a exista cereri în acest sens depuse în termen și aprobate co­res­punzător);

- obținerea pe căi ilicite de informații, în fie­care oră, despre numărul de persoane ca­re și-au exercitat dreptul de vot și des­pre modul în care s-a votat în unele secții de votare;

- practicarea votului multiplu;

- denaturarea pe listele suplimentare a ul­timei cifre a CNP al unor persoane a căror semnătură a fost falsificată pe listă, pentru a nu permite programelor de calculator spe­cializate să identifice votul multiplu;

- practicarea „turismului electoral“ – adi­că a deplasării organizate de importante ma­se de persoane, cu ajutorul auto­bu­ze­lor, microbuzelor etc., pentru a vota mul­tiplu, atât în secția de vo­tare la care au fost aron­dați, cât și la alte secții de votare din țară;

- falsificarea de semnături în numele unor persoane decedate, ce au rămas în­scrise pe listele electorale;

- falsificarea de semnături ale multor alegători, ple­cați din țară în momentul referendumului;

- votul exercitat de minori, interziși ju­de­cătorești și persoane cărora le-a fost in­terzis dreptul la vot printr-o hotărâre ju­decătorească penală;

- neaplicarea autocolantelor cu mențiunea „VOTAT“ pe cărțile / buletinele de iden­ti­tate ale votanților.

DNA e competentă să investigheze aceste fapte, pentru că ele vin în concurs cu fap­te asimilate celor de corupție, aici fo­lo­sirea influenței sau autorității de către o persoană care deține o funcție de con­ducere într-un partid, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase ne­cuvenite. Nu faptul că USL și-a propus să scoată la vot cât mai mulți români e pro­blema, ci faptul că, de fapt, a încercat să um­fle în mod nelegal datele privind par­ticiparea la vot. Problema e că neputința de a scoate peste 50% din electorat la vot prin mesaje politice a fost parțial și pro­babil acoperită de creșterea numărului de buletine din urne prin fraudă.

Pentru a se poziționa public alături de co­le­gii anchetați, domnul Antonescu și dom­nul Ponta (fără domnul Constantin) s-au grăbit să organizeze o conferință de presă (nimic nou până aici, să ne reamintim episodul Nicolescu de la Argeș). Domnul Antonescu a vorbit apăsat despre asu­ma­rea comună a răspunderii politice pentru referendum și a cerut înființarea unei co­misii de anchetă în Parlament pentru ve­rificarea modului în care sunt investigate neregulile de la referendum de către DNA. Atât doamna Kövesi, cât şi domnul Da­nileț au explicat că nu se pot organiza co­misii de anchetă în parlament pe această chestiune, principiul separației puterilor în stat presupunând că de afacerile ju­di­ciare (cum este cea privind anchetele pe­nale ale fraudelor la referendum) se ocupă exclusiv justiția. Dosarele procurorilor vor fi analizate de judecători, nu de par­la­men­tari. Asta e normalitatea într-un stat de drept. Domnul Ponta a plusat, anunțând că se va autodenunța la DNA, căci a fost pă­rtaș la neregulile investigate – riscantă afirmație pentru un premier fost pro­cu­ror, care ar trebui să știe că participarea la săvârșirea unor fapte penale ar putea să îi spulbere cariera politică. Alți lideri USL vorbesc dezinvolt despre faptul că astfel de acțiuni au mai avut loc și cu alte ocazii, dar precizează că ele sunt perfect legale. Aici chiar cred că liderii vorbăreți nu re­a­lizează că le fac rău colegilor lor anchetați prin aceste declarații care confirmă public susținerile procurorilor. Cel mai înțelept mi-a părut domnul Dragnea, care, după ce a obiectat împotriva infracțiunii care atr­age competența DNA, a spus că va dis­cuta cu avocații și că va trata foarte serios celelalte acuzații care i se aduc.

În paralel cu aceste investigații și declarat fără legătură cu ele, liderii USL cer mi­nistrului Justiției să schimbe procurorul general și șeful DNA. Ai spune că guvernul are suficiente probleme de care să se ocu­pe după această vară neobișnuită, dar iată că prioritatea zero e justiția. Doar un naiv poate să creadă că între deconspirarea unui mecanism de furt electoral de o ase­menea dimensiune (presa a vorbit despre aproximativ două milioane de voturi, asta ca să mai cadă un mit – cel cu participarea a 8,5 milioane de români la referendum) și decapitarea parchetelor nu există nicio legătură, mai ales în condițiile în care, în mai puțin de trei luni, avem alegeri par­la­mentare. Și mai ales după ce mecanismele de partid au dovedit la localele din acest an că pot genera rezultate uimitoare. //