Pe aceeași temă
Multe planuri de autostrazi, inclusiv unele pentru care acum se liciteaza studiul de fezabilitate, au fost schimbate in drumuri expres, in Master Planul General de Transport prezentat Comisiei Europene. Acesta prevede o retea de drumuri expres de peste 2.200 de kilometri, in timp ce reteaua de autostrazi este de doar 479 de kilometri. Autostrada Sibiu - Pitesti, parte a unui coridor european de transport, a fost transformata si ea in drum expres. Printre autostrazile pastrate se numara autostrada Sibiu-Brasov-Ploiesti, Brasov-Bacau si Pitesti-Craiova. Master Planul General de Transport va fi facut public maine, relateaza Hotnews.
Noua strategie pentru Romania: Peste 2.000 de km de drumuri expres, doar 500 de autostrada
In draftul MPGT-ului transmis de autoritatile romane la Comisia Europeana, multe din autostrazile de care s-a vorbit in ultimii ani au fost transformate in drumuri-expres. De altfel, majoritatea noii infrastructuri rutiere din intreaga Romanie se va baza pe drumuri-expres, potrivit informatiilor din MPGT.
In mod ciudat, pentru multe din tronsoanele de autostrada transformate in drum expres are loc in prezent o ampla procedura de achizitie publica, in valoare de zeci de milioane de euro, pentru realizarea studiilor de fezabilitate. Studiile de fezabilitate in discutie sunt pentru varianta de autostrada.
Autostrada Sibiu - Pitesti, transformata din pix in Drum Expres
Autostrada Sibiu - Pitesti, singura bucata lipsa de autostrada din tara noastra care ar completa Proiectul prioritar 7 european (n. fostul Coridor IV pan-european), a fost transformata in drum-expres, iar masterplanul propune o dualitate pe date seci intre varianta Sibiu-Pitesti si varianta Sibiu-Brasov-Ploiesti.
Conform indicatorilor alesi in comparatia facuta, in cele mai multe cazuri varianta Sibiu-Brasov-Ploiesti este data preferabila variantei Sibiu-Pitesti. Cu toate acestea, unele cifre din tabelul prezentat mai jos nu apar conforme cu informatiile anuntate public pana acum.
Guvernul anunta ca autostrada Comarnic - Brasov (54 km) costa 1,8 mld euro. Acum, in MasterPlan intreaga autostrada Sibiu-Brasov-Ploiesti (206 km) costa 1,95 mld euro
Spre exemplu, la capitolul costuri de investitie, se spune ca ruta Sibiu - Brasov - Ploiesti (cca 206 km) costa 1,95 miliarde euro fata de 2,3 miliarde euro cat ar costa Sibiu-Pitesti (circa 115 km). Cu toate acestea, numai costul concesiunii Comarnic - Brasov (cca 54 km), aflata in procesul de achizitie publica in prezent, costa oficial circa 1,8 miliarde euro.
De altfel, tot in tabelele prezentate de autoritatile romane la Comisia Europeana, ruta Sibiu - Pitesti, ca drum expres, apare intr-un tabel al importantei in urma multor altor rute printre care Turda - Halmeu sau Gilau - Bors.
In ceea ce priveste autostrazile ramase in plan in urma realizarii MPGT-ului, noua strategia oficiala gaseste pe harta o parte din autostrazile prezentate pentru prima oara in decembrie 2013 in strategia politica pentru autostrazi a premierului Ponta si a ministrului de atunci Dan Sova.
Din Bucuresti in Moldova, prin doua treceri ale Carpatilor
Astfel, se merge in continuare pe ideea unei treceri a Carpatilor Meridionali doar pe Valea Prahovei, iar de la Brasov spre Bacau cu o alta autostrada care sa travereseze Carpatii Orientali. Practic, de la Bucuresti spre Moldova, pentru a merge pe autostrada, soferii vor trebui sa treaca de doua ori muntii. Strategia vine exact pe conceptul inaintat de premier de a avea in 2018, cu ocazia a 100 de ani de la Marea Unire, toate provinciile mari istorice romanesti unite prin autostrada intr-un punct comun, Brasov.
Astfel, informatiile din MPGT seamana cu strategia politica a guvernarilor Ponta, desi documentul oficial a fost realizat de catre un consultant independent - AECOM - pentru care s-au platit circa 2 milioane de euro.
Ca o deosebire insa, mult criticata autostrada "Dragnea" - autostrada Bucuresti - Alexandria - a disparut complet din planurile Guvernului. Mai mult, pana la resedinta din Teleorman noua strategia nu mai prevede nici macar drum expres.
Comisia Europeana, nemultumita de varianta propusa de Romania, a facut o serie de "recomandari"
Fata de varianta prezentata la Comisia Europeana, reprezentantii executivului european s-au aratat nemultumiti, potrivit surselor HotNews.ro, si au facut o serie de "recomandari".
Printre aceste "recomandari", cateva vizeaza sectorul rutier si in mod subtil indica necesitatea realizarii autostrazii Sibiu - Pitesti si finalizarea sa in actualul exercitiu financiar 2014-2020 pentru a se inchide coridorul de transport prioritar european.
Alta recomandare sugera "imbunatatirea metodologiei de elaborare a Master Planului, prin adaugarea unor scenarii alternative de testare a proiectelor de transport, care sa includa criterii de selectie ce vizeaza performanta economica, apartenenta la reteaua TEN-T Core, precum si criterii de mediu".
In plus, Comisia Europeana cerea si revizuirea valorilor estimate pentru fiecare proiect in parte.
Imediat dupa ce informatia a fost facuta publica, reprezentantii Comisiei Europene au declarat pentru HotNews.ro ca vor analiza daca Master Planul de Transport al Romaniei indeplineste pre-conditiile impuse de executivul european si si-au exprimat rezervele fata de strategia Guvernului.
Master-Planul General, un an de interzieri pentru un document esential
Master Planul General de Transport, documentul strategic esential in baza careia Romania va primi de la Uniunea Europeana finantare nerambursabila pentru proiectele de infrastructura in exercitiul financiar 2014-2020, va fi finalizat complet abia pe 22 decembrie 2014, conform calendarului publicat de AMPOST pe 21 august.
Anuntul a venit dupa ce toate termenele indicate de autoritati in trecut au fost depasite unul cate unul, iar in total, daca va fi gata in decembrie, Master Planul va acumula o intarziere de un an.
Initial, MPGT-ul trebuia finalizat in decembrie 2013, termen confirmat si de Dan Sova. Cu toate acestea, lucrarile au fost tergiversate si termenul a fost impins pentru luna februarie 2014. Ulterior, termeneul a fost fixat pentru jumatatea lunii aprilie, iar la acel moment ministerul a publicat doar o serie de ghiduri si metodologii.
Tot atunci, Ministerul condus de Sova anunta noile termene si isi asuma finalziarea MPGT-ului in luna iunie, dar si acest termen a fost depasit.
Mai mult, Sova anunta atunci ca lista proiectelor prioritare din MPGT va intra intr-o dezbatere publica, desi statul roman a platit peste 2,1 milioane de euro unui consultant independent (firma AECOM) pentru Master Plan.
Dupa debarcarea lui Sova de la Transporturi, noul ministru Ioan Rus anunta ca documentul esential va fi terminat in luna octombrie-noiembrie.
Conform datelor prezentate în document vor fi realizate doar şase autostrăzi noi, fie prin concesiune, fie din fonduri UE, relateaza Romania Libera. Acestea sunt Sibiu-Braşov (103 km), Ploieşti-Comarnic-Braşov (103 km), Craiova-Piteşti (115 kilometri), Braşov-Bacău (158 km) şi Gilău-Borş (177 km). Vor abunda însă drumurile expres. Spre deosebire de autostrăzi, acestea nu au benzi de accelerare-decelerare, nu au benzi de staţionare în caz de urgenţă (ceea ce poate fi o mare problemă în cazul defectării unui vehicul), iar viteza de circulaţie rezultată din proiectare este mai mică. Până în 2030, perioada pentru care a fost întocmit Master Planul, se propune realizarea a 2.403 kilometri de drumuri-expres.
Acestea sunt Centura sud Bucureşti, Bacău-Suceava, Suceava-Siret, Buzău - Focşani, Bacău - Focşani - Brăila - Galaţi, Turda-Halmeu, Găeşti - Ploieşti - Buzău, Lugoj - Craiova, Bucureşti - Alexandria - Craiova, Sibiu - Piteşti, Suceava - Botoşani, Paşcani- Iaşi- Ungheni, Tg.Mureş-Paşcani, Braşov- Piteşti, Bacău-Piatra Neamţ, Constanţa- Tulcea- Brăila, inclusive podul peste Dunăre din această localitate. Costul total al acestor drumuri expres ar fi de 18,7 miliarde euro, în timp ce autostrăzile ar costa 5 miliarde euro. Este puţin probabil ca aceste proiecte să fie susţinute din fonduri UE cum în perioada 2014-2020 România ar urma să aibă alocaţi pentru şosele noi doar aproape 5 miliarde euro, aici intrând şi în jur de un miliard de euro, bani necheltuiţi în actualul program operaţional.
