Pe aceeași temă
UPDATE: Unul dintre proiecte este cel menit să-l scape pe Victor Ponta de acuzația de conflict de interese, scrie Hotnews.
Concret, este vorba despre modificarea art. 301 din Codul Penal, care spune:
(1) Fapta functionarului public care, in exercitarea atributiilor de serviciu, a indeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obtinut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru sotul sau, pentru o ruda ori pentru un afin pana la gradul II inclusiv, sau pentru o alta persoana cu care s-a aflat in raporturi comerciale ori de munca in ultimii 5 ani, sau din partea careia a beneficiat ori beneficiaza de foloase de orice natura, se pedepseste cu inchisoarea de la unu la 5 ani si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica. (2) Dispozitiile alin.(1) nu se aplica in cazul emiterii, aprobarii sau adoptarii actelor normative.
Prin initiativa legislativa a cinci parlamentari, la alin. (2) sunt adaugate alte cateva situatii in care nu se aplica dispozitiile alin. (1):
a) emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative (acesta exista);
b) ocuparea de catre o persoana a unei functii indiferent in ce modalitate si sub ce forma se realizeaza aceasta;
c) exercitarea atributiilor de serviciu privind acordarea de catre subalterni a drepturilor legale a acestora."
Initiatorii proiectului sunt cinci deputati si senatori: deputatii PSD Ciprian Nica si Victor Roman, deputatul UDMR Marton Arpad-Francisc, deputatul de la Minoritati Ion Marocico si deputatul PC-PLR Aurelian Ionescu.
In afara premierului Victor Ponta ar putea scăpa de acuzatia de conflict d einterese si cei aproximativ 140 de parlamentari care si-ar fi angajat rude la cabinetele de senator sau deputat
UPDATE: Președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, Livia Stanciu, a declarat că respingerea de către parlamentari a cererii DNA de încuvințare a urmăririii penale a lui Victor Ponta în dosarul Șova - combinatele energetice Rovinari și Turceni, se va reflecta ”în mod cert” în viitorul raport MCV.
”Aderarea României la Uniunea Europeană a fost acceptată de către statele membre printr-o serie de condiționalități care au fost impuse, în primul rând, sistemului judiciar și am asistam și asistăm la o reformare a sistemului judiciar”, a spus Livia Stanciu, citată de B1 Tv.
Camera Deputaţilor a aprobat hotărârea de respingere a începerii urmăririi penale a premierului Victor Ponta cu 231 voturi pentru şi 120 împotrivă.
Livia Stanciu a respins, de asemenea, acuzele premierului Victor Ponta, care sustinea ca acuzarea sa de catre DNA ar fi o urmare a votului din Senat in cazul Sova si a mediatizarii cazului Rarinca.
Sefa ICCJ considera afirmatiile premierului simple speculatii: "Din punctul meu de vedere sunt pure speculatii si dumneavoastra si orice om de rand poate sa faca o evaluare a acestor sustineri facute de premier care nu au in spatele lor eventuale probe care sa ii fundamenteze aceasta sustinere", a spus Livia Stanciu, citata de Stiri pe Surse.
UPDATE: La ieșirea de la Comisie, Livia Stanciu a declarat referitor la cele întâmplate: ”Am constat cu stupoare că eram nominalizați ca invitați la ora 10:00, oră la care urma să se dezbată răspundera patrimonială a magistratului. Dacă a existat o disfuncționalitate la nivel tehnic nu este obligația noastră să vedem de câte ori se modifică ordinea de zi", a explicat pre;dinta Înaltei Curți de casație și Justiție.
"Vă rog să intrați pe site-ul Curții Supreme, să lecturați ce a susținut judecătorul Livia Stanciu la acea conferință (n.r. conferință referitoare la răspunderea magistratului) și scoaterea din context a sintagmei ”partener de nădejede”.
"La fel s-a întamplat și aici. Eu am făcut acolo o radiografie a tuturor tipurilor de răspundere care angajează răspunderea magistratului, dar în același timp, veți vedea că este menționat de judecătorul Stanciu că orice proiect de lege care vizează răspunderea magistratului este extrem de sensibil și trebuie să vizeze un echilibru între răspunderea magistratului și independența lui. Judecătorul nu poate să răspundă când și-a exercitat funcția cu bună credință. Eroarea judiciară care a fost comisă se datoreaza relei credințe, neglijenței sau comiterii unei infracțiuni de către judecator. Judecătorul nu poate să stea cu sabia aceea deasupra capului chiar dacă și-a îndeplinit atribuțiile cu bună credință”, a mai declarat șefa ÎCCJ, citată de B1 Tv.
UPDATE: : "Imi cer scuze ca intervin din nou. Vineri am primit o forma, apoi la cateva ore am primit alta forma. CSM-ul isi asuma acel aviz pe acele proiecte de legi. Lucrarile comisiei din cadrul CSM sunt urmarite de toti judecatorii. Trebue sa fim extrem de responsabili fata de modificari legilative cu impact extrem de mare”, a spus Livia Stanciu, citata de Evz, în timpul discuțiilor din Comisie.
Livia Stanciu insistă pe faptul că nu se află la ședința Comisie Juridice pentru cele 22 de proiecte legislative, ci pentru primul punct de pe ordinea de zi.
Comisia juridică a Camerei Deputaților a incercat, marți, 22 de proiecte de lege care modifică Codul penal și Codul de procedură penală. Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, Livia Stanciu, și a președintele Consiliului Superior al Magistraturii, Marius Tudose, s-au deplasat la Parlament pentru a-i ruga pe deputați să amâne cu cel puțin 14 zile dezbaterile, pentru a avea timp să studieze modificările și să formuleze un punct de vedere, însă deputații le-au acordat doar o săptămână.
Proiectele fuseseră scoase de pe ordinea de zi a camerei inferioare a Parlamentului după ce DNA a început urmărirea penală a premieurlui pentru fals, complicitate la evaziune fiscală și spălare de bani, și a cerut Camerei deputaților încuviințarea începerii urmăririi pentru conflict de interse.
Marți, când deputații au respins solicitarea DNA care-l viza pe premieurl Ponta, proiectele de intervenție pe Codul Penal au reapărut pe ordinea de zi.
"Astăzi, vom avea doar dezbateri generale la aceste proiecte, întreg pachetul de legi va fi apoi trimis către Ministerul Justiției pentru a face modificările necesare și a da un punct de vedere, pentru o săptămână, după care vom intra în dezbaterile pe fond", a spus vicepreședintele Comisiei juridice, Ciprian Nica, citat de Agerpres.
Șefa Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Livia Stanciu, si presedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Marius Tudose, participa marti dupa-amiaza la sedinta Conisiei Juridice din Camera Deputatilor. Vicepresedintele comisiei a cerut suplimentarea ordinii de zi cu proiectul de modificare a legislatiei penale.
Initial, pe ordinea de zi a dezbaterilor din comisie se afla un proiect legislativ privind modificarea art. 96 din Legea statutului judecatorilor si procurorilor, insa vicele comisie, social-democratul Ciprian Nica, a cerut suplimentarea ordinii de zi cu proiectele privind modificarea Codului Penal si a Codului de Procedura Penala, potrivit HotNews.
Initiat de 44 de senatori si deputati din tot spectrul politic, proiectul privind Legea statutului magistratilor se refere la raspunderea materiala a acestora. Expunerea de motive din proiect este semnata de senatoarea PC Cristiana Anghel.
Solicitarea lui Nica a fost intampinata cu rezerve de catre sefa ICCJ.
Livia Stanciu: "Vorbim despre modificari substantiale. Ambele sunt legi organice. Pentru a da maxima seriozitate, cred ca nu s-ar impune sa purtam nici discutii macar la modul general pe acest pachet pe de o parte determiant de faptul ca nu aveti un punct de vedere exprimat de catre ICCJ, care sa va fi informat din timp cu privire la acesta. La randul nostru, nu cunoastem care sunt punctele de vedere ale celorlalti invitati - Parchetul General, Ministerul Justitiei. Este important ca fiecare dintre aceste institutii sa ne exprimam punctele de vedere si sa avem cunostinta de punctele de vedere de ceilalti. Ordinea de zi a fost schimbata de doua sau trei ori, noi am fost anuntati la ordinea 12.00, apoi pentru ca ne-am uitat pe site am vazut suntem invitati la ora 10.00. Aceste proiecte nu au fost trecute pe ordinea de zi, astfel incat marea rugaminte este ca avand in vedere faptul ca ca sunt legi fundamentale sa amanam discutiile pentru o data ulterioara", a spus presedintele Inaltei Curti in Comisia Juridica.
Pozitia Liviei Stanciu a fost sustinuta si de seful CSM.
Marius Tudose: “Sunt intru totul de acord cu doamna Stanciu, rugamintea noastra este ca termenul sa fie 14 zile, si daca doriti sa ne comunicati toate punctele de vedere, inclusiv de la Consiliul Legislativ”.
Si reprezentantul Parchetului General s-a declarat de acord cu colegii sai, alaturi de secretarul de stat in Ministerului Justitiei.
Deputații au aprobat ulterior, cu 13 voturi pentru, șapte împotrivă și o abținere, amânarea dezbaterilor cu o săptămână.
Context – controversa proiectelor de modificare a Codurilor Penale
Inca de saptamana trecuta, Comisia Juridica a Camerei avea programate discutii pe baza celor 20 de proiecte de modificare a Codului Penal si a Codului de Procedura Penala.
Unele dintre aceste modificarile, formulate de membrii PSD, sunt extrem de controversate. Cu exceptia a 4 proiecte legislative depuse de Guvern, propunerile de modificare a Codului Penal si Codului de Procedura Penala au scopul diminuarii fortei de ancheta a procurorilor sau intimidarea lor.
Au fost adunate toate proiectele de legi - mai vechi sau mai noi - care au ca scop modificarea Codului Penal, astfel incat devine aproape imposibil de urmarit ce vor face parlamentarii in comisia juridica.
Toate proiectele de legi sunt luate in discutie spre final de sesiune si mai au un pas pana la promulgare. Dupa ce vor fi discutate in comisia juridica vor merge in plen spre adoptare, iar daca vor fi votate presedintele mai poate sa le intoarca o singura data in Parlament spre reexaminare dupa care este obligat sa le promulge. Presedintele Klaus Iohannis a anuntat deja ca nu va promulga acele modificari controversate care au generat ingrijorarea ca vor frana lupta anti-coruptie.
Proiecte controversate:
Doua proiecte ii apartin senatorului PSD Serban Nicolae.
Proiectul nr. 1. Pe 30 octombrie, senatul a adoptat tacit unul dintre proiectele senatorului Şerban Nicolae, care propunerea pedepsirea cu până la 3 ani de închisoare a celor care dezvăluie informaţii din dosarele penale în curs de cercetare. Propunerea senatorului se află în acest moment la Camera Deputatilor şi asteapta avizul Comisiei juridice, dupa ce deputatii din Comisia pentru drepturile omului au acordat, cu unanimitate de voturi, aviz negativ.
Proiectul nr. 2. Proiectul de lege al senatorului Serban Nicolae care prevede ca arestatii preventiv care n-au comis fapte cu violenta sa nu mai poarte catuse si inlocuirea arestului preventiv cu arestul sever - prin inlocuirea arestului preventiv cu doua alte tipuri de arest: la domiciliu si sever. Masura aceasta din urma nu s-ar aplica si in cazul persoanelor suspectate de corupţie.
Deputatul PSD Daniel Bărbulescu propune o accelerare a analizării cererilor de eliberare conditionata prin reglementarea unor termene stricte de solutionare. Deputatul susţine, în expunerea motivelor că, potrivit statisticilor, “80% din persoanele condamnate, propuse de comisii pentru libertatea conditionata au fost eliberate la prima analiza a instatelor de judacata, dar punerea efectiva in libertate, a durat mai multe luni ca urmare a aexercitarii cainilor de atac, impactul financiar asupra bugetului general al Autoritatii Nationale a Penitenciarelor fiind considerabil precum si in ceea ce priveste mentinerea supraaglomerarii populatiei penitenciare.
CITESTE SI: Propunerile de modificare a Codului Penal au disparut de pe site-ul Camerei Deputatilor
In 25 februarie, Senatul a respins initiativa legislativa a lui Daniel Barbulescu. Proiectul de lege se afla in acest moment in Camera Deputatilor, care este si camera decizionala, si asteapta avizul Comisiei juridice. Deputatii din Comisia pentru drepturile omului au dat aviz negativ proiectului.
Haralambie Vochitoiu, deputat PSD, a initiat un proiect legislativ prin care hotararile instantelor penale devin executori numai după redactarea si motivarea hotararilor definitive. In plus, daca proiectul deputatului va deveni lege, mandatul de executare a unei pedepse cu inchisoarea se va putea elibera doar in ziua primirii hotararii redactate si motivate.
Propunerea legislativa asteapta avizul Comisiei juridice din Camera Deputatilor, dupa ce Senatul a respins proiectul social-democratului in luna februarie.
Expertii consultati de Hotnews, la momentul depunerii proiectului de lege, au sustinut ca initiativa legislativa deschide o cale de scapare a infractorilor cu o condamnare definitiva.
Amendamentul "indicii temeinice" in loc de "suspiciuni rezonabile": Senatul a votat pe 11 mai un amendament adus proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal, precum şi a Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală al Guvernului initiat de senatorii Ioan Chelaru, Ovidiu Dontu (PSD) si Cristiana Anghel (PC) care prevede modificarea alin 1 al art. 202 din Codul de procedura penala astfel: "(1)Masurile preventive pot fi dispuse daca din probe rezulta indicii temeinice ca o persoana a savarsit o fapta prevazuta de legea penala si daca sunt necesare in scopul asigurarii bunei desfasurari a procesului penal, al impiedicarii sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmarirea penala sau de la judecata ori al prevenirii savarsirii unei alte infractiuni".
