Categorii

Site-uri recomandate

Anvelope vara

Magazin online vanzari Anvelope iarna ieftine

Pariuri sportive online

Poker Online

Adauga anunturi gratuite de mica publicitate

Bonus Pariuri Sportive - Pariuri Sportive online din Romania

Oferte Litoral

Inchirieri auto

Implant dentar, clinica stomatologica romano-franceza

Sports Cars

Implants dentaires

Implanturi dentare Bucuresti

Anvelope - de sezon la preturi promotionale

Cadouri

Traduceri - birou traduceri autorizate, traduceri legalizate, apostile si supralegalizari

Piscine - constructii piscine si magazin intretinere piscine

Incarcator baterii laptop - Accesorii laptop

Cabinet stomatologic Timisoara - implanturi dentare, endodontie, estetica dentara

Politica | Editie scrisa

27.09.2011

Marele frate de la Răsărit şi scutul american

de Raluca Alexandrescu

9 comentarii

Semnarea acordului privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor antibalistice la Washington a stârnit un val de indignare şi „preocupare“ în Duma de stat de la Moscova. Marele nostru vecin de la est, de vreo douăzeci de ani lipsit de calitatea de frate mai mare, a protestat vehement şi a dat glas îngrijorărilor privitoare la dezechilibrul provocat de acest tratat în zona Mării Negre şi, mai mult, în întreaga Europă. Şeful Comisiei de apărare din Legislativul de la Moscova afirmase deja, în luna mai, că acordul România-SUA va avea, dacă se va semna, „un impact negativ asupra relaţiilor intereuropene şi ar submina echilibrul existent între forţe şi interese, provocând o amplificare inutilă a tensiunilor“.

Nici politicienii de la Bucureşti nu s-au lăsat mai prejos. E un loc comun deja să critici politica externă dusă de guvernul de la Bucureşti şi de Administraţia prezidenţială din perspectiva proastei relaţii cu Moscova, deşi punctul slab al politicii externe româneşti nu este neapărat acesta. Preşedintele Comisiei de apărare a Senatului, Teodor Meleşcanu, fost ministru de Externe, comenta cu oarecare condescendenţă (şi ieşind pe alocuri din limitele limbajului diplomatic) la RFI întâlnirea bilaterală a ministrului Teodor Baconschi cu omologul său rus Serghei Lavrov, spunând că „din punctul meu de vedere, ar trebui ca în locul declaraţiilor generale şi relativ goale de conţinut sau fără argumente convingătoare - nu-mi spuneţi că domnul Lavrov a căzut de pe scaun când i-a spus că e un sistem defensiv, care nu afecteaza Federaţia Rusă - să se treacă la o altă etapă“.

În plus, chiar în cursul săptămânii imediat următoare semnării tratatului şi a vizitei cvasisecrete întreprinse la Washington, în presă a apărut o serie de telegrame WikiLeaks, cu relatări transmise Departamentului de Stat de ambasadorul american la Bucureşti din acea vreme, Nicholas Taubman, privind anumite declaraţii ale preşedintelui Traian Băsescu în raport cu relaţia cu Rusia.

Taubman & Basescu Conform relatărilor lui Taubman, Traian Băsescu i-a spus senatorului Richard Lugar, la 27 august 2008 - în contextul războiului Rusiei cu Georgia -, că se teme că recunoaşterea de către Rusia a Osetiei de Sud şi a Abhaziei, intervenită în contextul recunoaşterii de către SUA şi ţări ale UE a Kosovo, a declanşat un proces care ameninţă să destrame arhitectura internaţională legală şi să creeze instabilitate în Europa. Occidentul ar trebui să contracareze Rusia, ar fi spus atunci preşedintele.

Deşi viziunea preşedintelui, reflectată de telegrame, a fost aspru criticată - abordări demne de Războiul Rece etc. -, Federaţia Rusă nu a făcut, în ultima vreme cel puţin, dovada că ar dori să construiască o zonă paşnică şi de cooperare în arealul fostei URSS, ci arată mai degrabă aceeaşi dorinţă de menţinere a unei influenţe solide şi nu neapărat în spiritul legilor internaţionale. În planul politicii interne, singurul sistem consolidat este cel oligarhic, nivelul de trai scade, iar populaţia se afundă în sărăcie. În plan extern, exemplul războiului împotriva Georgiei este relevant pentru viziunea dezvoltată de Moscova în privinţa modului de gestionare a conflictelor şi zonelor de interes.

Rusia nu este un stat democratic şi, probabil, nu va fi în viitor. De altfel, tradiţiile ei democratice sunt inexistente, iar Vladimir Putin ţinteşte spre rolul de ţar modern al Rusiei. Dacă mai exista vreo umbră de îndoială în acest sens, ea s-a risipit cu siguranţă pe 24 septembrie, când „preşedintele în exerciţiu“ (formula aceasta uluitoare îi aparţine tot lui Putin) Dmitri Medvedev şi-a anunţat susţinerea integrală pentru candidatura primului său ministru la prezidenţialele din martie 2012. Cu o Constituţie modificată în 2008 care prelungeşte mandatul şefului statului de la patru la şase ani şi cu posibilitatea de reprezentare pentru încă un mandat la expirarea celui pe care, aproape sigur, îl va câştiga în 2012, Putin se îmbarcă într-o călătorie de 12 ani cel puţin la cârma Federaţiei.

Vorbele marchizului de Custine, călător lucid în Rusia la 1839, sunt şi acum cel mai bun răspuns: „Adevărata fire a oamenilor care locuiesc în acest imens şi redutabil imperiu este o enigmă pentru majoritatea europenilor... există aici un mister inexplicabil; chiar dacă nu l-am pătruns, măcar am scăpat de fascinaţia fricii“. //

Cuvinte cheie: scutul antiracheta, sistem de aparare, rachete balistice, ambasadorul american, Federatia Rusa

Referinte:

Comentarii (9)

Adauga comentariu