Pe aceeași temă
Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, Livia Stanciu, a declarat marți că respingerea de către parlamentari a cererii DNA de încuvințare a urmăririii penale a lui Victor Ponta în dosarul Șova - combinatele energetice Rovinari și Turceni, se va reflecta ”în mod cert” în viitorul raport MCV.
”Aderarea României la Uniunea Europeană a fost acceptată de către statele membre printr-o serie de condiționalități care au fost impuse, în primul rând, sistemului judiciar și am asistam și asistăm la o reformare a sistemului judiciar”, a spus Livia Stanciu, citată de B1 Tv.
Livia Stanciu a respins acuzele premierului Victor Ponta, care sustinea ca acuzarea sa de catre DNA ar fi o urmare a votului din Senat in cazul Sova si a mediatizarii cazului Rarinca.
Sefa ICCJ considera afirmatiile premierului simple speculatii: "Din punctul meu de vedere sunt pure speculatii si dumneavoastra si orice om de rand poate sa faca o evaluare a acestor sustineri facute de premier care nu au in spatele lor eventuale probe care sa ii fundamenteze aceasta sustinere", a spus Livia Stanciu, citata de Stiri pe Surse.
Despre un eventual control judiciar impus premierului
Întrebată dacă este posibil să se ia măsura controlului judiciar în cazul premierului, preşedintele ÎCCJ a arătat că această măsură este aplicabilă oricărui cetăţean, inclusiv premierului:
"Orice cetăţean al acestei ţări şi premierul este tot un cetăţean al acestei ţări. Ştiţi foarte bine ce am spus că nimeni nu este mai presus de lege. Câtă vreme legea prevede şi această măsură preventivă, este aplicabilă oricărui cetăţean. În rest, rămâne la aprecierea celui care dispune acea măsură să îşi fundamenteze măsura pe care o dispune pe probe, dacă există sau nu există astfel de probe în dosar", a explicat Stanciu.
Despre declarațiile ministrului Cazanciuc
jurnaliștii i-au cerut cerut Liviei Stanciu să-și spună opinia și în legătură cu declarațiile făcute luni de ministrul Justiției, Robert Cazanciuc, referitor la folosirea de către Opoziție a “pretextului” cu dosarul lui Ponta pentru a cere demiterea Guvernului.
Ce spunea luni Cazanciuc: "Ca ministru al justiției mi se pare inadmisibil și contrar practicilor democratice constituționale ca PNL să folosească un act de procedură al unui procuror pentru a cere demiterea unui guvern legitim și a crea instabilitate politică majoră.
Este împotriva tuturor angajamentelor asumate de România cu partenerii săi europeni și transatlantici ca PNL să folosească justiția pentru a-și rezolva incapacitatea de a convinge populația și membrii Parlamentului cu un program politic solid, coerent care să ajute România și nicidecum să o întoarcă acolo unde se afla în anii 2009-2011.
Atrag totodată atenția liderilor PNL că organizarea de manifestări politice ilegale în scopul împiedicării exercitării puterii de către Parlament sau Guvern poate atrage răspunderea penală."
Livia Stanciu a răspuns la întrebarea jurnaliștilor referitoare la declarația de mai sus a ministrului Justiției, spunând: "Justiţia, parchetele pot aprecia dacă anumite acţiuni sunt sau nu în sfera penală. Sunt acţiuni care se pot circumscrie unei infracţiuni prevăzute în cod, acţiuni contra ordinii constituţionale, dar, atenţie, nu o să-mi permit niciodată să fac doar o radiografie a acelui text de lege răspunzând la o întrebare. (...) Justiţia, parchetele pot aprecia dacă anumite acţiuni se circumscriu sau nu se circumscriu sferei penale sau dacă reprezintă sau nu o contravenţie şi pot atrage eventual o răspundere de o altă natură", a declarat Stanciu, citată de B1 Tv.
Declaratiile Liviei Stanciu a fost facute la iesirea de la Comisia juridica a Camerei Deputatilor, unde a fost invitata impreuna cu seful CSM, Marius Tudose, pentru a-si prezenta punctul de vedere referitor la un proiect de lege privind raspunderea patrimoniala a magistratilor.
Proiectul prevede obligarea statului sa atace in instanta procurorii si judecatorii care au facut erori judiciare cu rea credinta sau din neglijenta. Magistratii ar trebui sa plateasca prejudicii personal statului, care la randul sau ar plati daune cetateanului care a fost victima unei erori judiciare.
"Proiectul este extrem de delicat care nu trebuie promovat in orice conditii, care nu trebuie sa fie menit a sanctiona magistratul pentru exercitarea functiei cu buna-credinta. Sa nu il expuna unei raspunderi personale, ci doar magistratul sa raspunda doar in situatia in care si-a exercitat functia cu reacredinta sau grava neglijenta.
Orice raspundere a unei persoane, ca vorbim de raspundere civila, materiala sau penala trebuie sa aiba la baza ideea de vinovatie - ideea vinovatiei magistratului - atributii pe care nu si le exercita cu buna credinta.
Este un proiect de lege extrem de sensibil. N-as vrea sa trageti vreo concluzie ca ar vrea colegii nostri sa fie absolviti de vreo raspundere. Acest proiect de lege trebuie sa fie examinat cu multa atentie de noi toti.
Proiectul nu raspunde exigentelor normelor de tehnica legislativa. Proiectul de lege se axeaza pe 3 paliere ale modificarii. Persoana care apreciaza ca a fost vatamata, conform proiectului, acea persona trebuie doar sa fi uzitat de caile de atac fara ca sa mai fie necesara constatarea in instanta a acelei erori.
Statul are intradevar un drept de regres impotriva magistratului, insa pentru stat e prevazuta o facultate si nu o obligatie, iar acest drept este conditionat de o decizie definitiva.
Instituirea unei obligativitati pentru stat de a avea o actiune in regres inlatura de fapt obligatia statului de a arata daca magistratul a actionat cu rea credinta sau nu.
Vom avea zeci de mii de procese pe rolul instantelor de judecata daca acest proiect de lege este adoptat", a explicat Livia Stanciu, citata de Stiri pe Surse.
Si Ministerul Justitiei s-a exprimat impotriva proiectului, aratand ca sunt numeroase probleme in modul in care a fost el conceput.
Proiectul a fost respins.
CITIȚI ȘI:
Propunerile de modificare a Codului Penal au disparut de pe site-ul Camerei Deputatilor
