Leszek Kolakowski si libertatea spiritului

Vladimir Tismaneanu | 17.12.2003

Pe aceeași temă

Liberté de l'esprit s-a numit o legendara colectie, condusa candva de Raymond Aron la editura pariziana Calmann-Lévy. Mi-am amintit acest lucru recent, afland ca primul Premiu John W. Kluge pentru realizari de o viata in stiintele umane i-a fost acordat de Biblioteca Congresului din capitala SUA, la inceputul lunii noiembrie 2003, filosofului polonez Leszek Kolakowski. Premiul, in valoare de un milion de dolari, se acorda periodic si este menit sa ofere recunoastere suprema in domenii ce nu se gasesc in ariile incoronate de premiile Nobel (filosofie, psihologie, sociologie, istorie, antropologie, teologie si istoria religiilor, etc). Este vorba, in opinia mea, de un premiu mai mult decat binemeritat: nu cunosc un alt ganditor care sa fi fost mai activ implicat decat Kolakowski in demistificarea totalitarismului comunist si in demolarea substratului constrangator al radicalismului eschatologic al marxismului. Pretinzand ca ofera solutii pentru salvarea fiintei umane, scria candva ganditorul polonez, marxismul, aceasta grandioasa fantezie filosofica, nu a facut decat sa perfectioneze universul sclaviei.

Personalitatea lui Kolakowski, influenta sa exceptionala asupra dezbaterilor ideologice din secolul douazeci, il apropie de marele exponent al hermeneuticii filosofice, Paul Ricoeur. Contributiile lui Kolakowski se situeaza in teritorii extrem de diverse, de la literatura la metafizica, morala, antropologie si istoria ereziilor religioase. Mai mult, cum s-a aratat in presa americana, precum si in aceea europeana (mai ales cea poloneza), Kolakowski a jucat rolul de mentor spiritual al miscarilor autonome anti-comuniste din Polonia. Simplu spus, el a fost filosoful Solidaritatii. Ideile sale despre libertatea spiritului si dreptul la revolta intr-o lume a alienarii colectivist-birocratice si ideologice il apropie de gandirea lui Jan Patocka si a discipolului acestuia, Vaclav Havel. Am scris pe larg in cartile mele despre opera lui Kolakowski: mentionez in primul rand Mizeria utopiei - Criza ideologiei marxiste in Europa de Rasarit, aparuta initial in engleza la editura Routledge si publicata in traducere romaneasca la editura Polirom.

Nascut in 1927 in orasul Lodz, Kolakowski si-a inceput cariera filosofica in spatiul radicalismului marxist. A aderat la partidul comunist in 1946, convins ca participa la crearea unei noi culturi intemeiata pe generozitate, incredere si romantism revolutionar. Asemeni atator intelectuali anti-fascisti, a crezut si el in cantecul de sirena al fraternitatii comuniste. Dupa moartea lui Stalin, Kolakowski a devenit una din vocile cele mai importante si lucide ale revoltei spiritului impotriva incorsetarilor si anchilozei dogmatice. Intre 1955 si 1957, a fost editorul revistei iconoclaste a tineretului de stanga, Po prostu, cenzurata si in final interzisa datorita atacurilor directe impotriva "noii clase" parazitare si ultra-conformiste. In 1966, cu prilejul celei de-a zecea aniversari a miscarii anti-autoritare din octombrie (faimosul Octombrie Polonez), Kolakowski a tinut la Universitatea din Varsovia un discurs vituperant impotriva partidului-stat politienesc. A urmat excluderea din partid, iar in martie 1968, expulzarea din universitate, alaturi de alti remarcabili intelectuali de orientare revizionist-marxista (Krzystof Pomian, Stefan Morawski, Bronislaw Baczko, Zygmunt Bauman).

Fidel optiunii sale anti-dictatoriale, filosoful s-a solidarizat cu miscarea studenteasca soldata cu masive arestari. Printre discipolii sai, trebuie amintiti aici Adam Michnik, Jacek Kuron, Karol Modzelewski, Jakub Karpinski si atatia altii care vor fi extrem de activi in anii ce vor urma in diversele actiuni ale rezistentei anti-totalitare. S-a opus cu fermitate antisemitismului de stat propagat cu imens cinism de regimul Gomulka si practicat de factiunea ultra-nationalista si xenofoba condusa de seful Securitatii poloneze, generalul Moczar. Privat de dreptul de a preda si de a publica, Kolakowski a ales calea exilului. A predat de-a lungul anilor ce au urmat in unele dintre cele mai importante universitati occidentale, intre care Oxford in Anglia si Comitetul pentru Gandire Sociala al Universitatii din Chicago. Despartindu-se treptat de visurile politice socialiste, a mers in directia rationalismului critic si a umanismului sceptic, apropiindu-se de pozitiile unor Isaiah Berlin, Karl Popper si Raymond Aron. A pastrat din traditia stangii democratice pasiunea pentru valorile justitiei sociale si ale egalitatii, moderate insa de o tot mai pronuntata convingere ca libertatea individului este premisa existentei unei societati decente.

A publicat numeroase lucrari despre rolul raului (chiar al diavolului) in istorie, reflectand asupra tendintelor de absolutizare a ratiunii in dialectica hegeliana si in scrierile atator ganditori marxisti sau marxizanti. Si-a mentinut spiritul ironic, dar si deschiderea spre tragic, propunand directii de interpretare originale ale fenomenului religios, inclusiv in variantele religiilor seculare. A atacat metafizica optimismului teleologic al presupusului progres istoric, fara a cadea insa in capcana pesimismului devastator al dialecticii negative a lui Theodor W. Adorno. L-a criticat pe Herbert Marcuse in numele valorilor umanismului clasic, acuzandu-l de sustinere iresponsabila a unui anarhism nebulos si distructiv. S-a situat fara ambiguitati de partea opozitiei democratice in lupta impotriva a ceea ce el a denumit "minciuna totalitara". Nu a acceptat sa fie integrat in vreo scoala filosofica anume, declarand cu mandrie ca se defineste drept partizan si practicant al eclectismului. Unul din eseurile sale faimoase se intituleaza chiar: "De ce sunt liberal-conservator-socialist-anticomunist". Cartea sa despre nesfarsitele tribulatii si incercari ale modernitatii, aparuta la inceputul anilor '90 Modernity on Endless Trial, desfide orice absolutism filosofic, refuzand insa sa ingenuncheze in fata relativismului post-modern. Trebuie sa citez aici extraordinara trilogie despre ascensiunea si prabusirea marxismului, o monumentala, indepasabila analiza a acestei doctrine si a diverselor sale incarnari de-a lungul a peste 150 de ani.

In argumentul oferit pentru acordarea acestui extrem de prestigios premiu, directorul Bibliotecii Congresului, reputatul istoric al culturii ruse James Billington spunea: "Gratie unei profunde cunoasteri si pe baza unor investigatii mereu alerte, Leszek Kolakowski a demonstrat din interiorul sistemului de tip sovietic falimentul intelectual al ideologiei marxiste, precum si necesitatea libertatii, a tolerantei fata de diversitate si a cautarii transcendentei pentru restabilirea demnitatii individuale". Iar Bronislaw Geremek, distinsul istoric si fost lider al opozitiei democratice poloneze in epoca Solidaritatii, afirma: "Acest analist sceptic al gandirii iluminismului, acest savant de o imensa rigoare intelectuala, acest adversar al tuturor iluziilor, a jucat cel mai romantic si prometeic rol posibil. El a fost cel care a desteptat sperantele umane". Sa mai amintesc aici, intre alte titluri din opera kolakowskiana: Libertate, glorie, minciuna si tradare: Eseuri despre viata cotidiana, Prezenta mitului, si Oroarea metafizica.

Cu ani in urma, in paginile revistei alternative de cultura AGORA, publicata in Statele Unite si difuzata clandestin in Romania, am publicat un scurt eseu despre Kolakowski, probabil printre primele in limba romana. Marturiseam atunci, si ma bucur sa o fac din nou, profunda mea admiratie pentru opera si biografia unuia dintre cei mai autentici ganditori umanisti ai timpurilor noastre atat de dureros marcate de atacurile impotriva demnitatii umane. In aceste vremuri cand inflatia de faima se asociaza cu ignorarea adeseori spectaculoasa a valorilor reale, acordarea acestui premiu lui Leszek Kolakowski sustine traditia gandirii neinregimentate si a dreptului inalienabil al persoanei umane la demnitate, onoare si libertate.

23 noiembrie 2003

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22