Klaus Johannis, o solutie viabilă pentru funcţia de prim ministru?

Este primarul Sibiului, Klaus Johannis, o solutie viabilă pentru funcţia de prim ministru? La întrebarea revistei 22 răspund europarlamentari, comentatori politici, istorici, ziarişti.

Ioana Lupea, ziarist

O falsă soluţie

Klaus Johannis nu este o soluţie reală, ci doar o propunere populistă care satisface fantezia maselor că numai o guvernare a specialiştilor independenţi politic poate fi eficientă. În persoana primarului se unesc trei mituri ale românilor: al tehnocratului, al domnului străin, al neamţului serios, Johannis fiind, în aceste condiţii, idealul de premier în imaginarul colectiv.

Propunerea PSD, PNL şi UDMR însă, ca orice decizie populistă, nu urmăreşte să împlinească interesul cetăţenilor pentru o bună guvernare, ci să-i avantajeze, la nivel de imagine, pe contracandidaţii lui Traian Băsescu la preşedinţie, arătând că ei au variante mai bune de executiv.

Un eventual guvern Johannis va fi la mâna partidelor şi va satisface interesele acestora. Chiar dacă acesta va avea majoritatea în parlament nu va putea impune propria lui viziune, ci doar politici publice negociate cu partidele care l-au instalat în funcţie, respectiv PSD, PNL şi UDMR, aceasta fiind soarta tuturor independenţilor.

Theodor Stolojan numit de Ion Iliescu a pus în aplicare proiectele FDSN, iar Mugur Isărescu pe ale PNȚCD. Miniştrii independenţi cooptaţi în guverne au fost obligaţi fie să-şi negocieze fiecare pas cu partidul sau partidele din executiv, fie să se supună deciziilor acestora. Cel mai recent exemplu este al ministrului justiţiei Cătălin Predoiu cooptat în guvern de Călin Popescu Tăriceanu care a propus la cererea imperativă a PNL schimbarea lui Daniel Morar de la conducerea DNA. Păstrat în guvernul PD-L - PSD, Cătălin Predoiu a fost nevoit să negocieze permanet cu ambele partide orice decizie care privea  justiţia.

În ceea ce priveşte persoana candidatului la funcţia de premier, Johannis refuză să discute cu cetăţenii Sibiului: a suspendat audienţele primarului. A retras din Consiliul Local proiectul rezidenţial al magnatului sibian Ilie Carabulea, abonat la contracte publice, doar după scandalul public legat de distrugerea Dumbravei Sibiului. În spatele mitului, se află un personaj netransparent şi autoritar.

Adrian CIOFLÂNCĂ, istoric

Nu cred în personaje providenţiale

Cultura politică românească are acest reflex ca, în perioade de criză, să se proiecteze în soluţia «domnului străin». Klaus Johannis, în ciuda apropierii de PNL, este perceput ca având un mare grad de autonomie politică şi pare acceptabil transpartinic. Primarul Sibiului are în avantajul său profilul de personaj inclusiv, consensual, într-o perioadă de divizarea politică.

Îl recomandă performanţele manageriale din Sibiu, care au o presă surprinzător de bună, şi la Sibiu şi la Bucureşti. Prietenii mei sibieni nu sunt la fel de încântaţi pentru că au impresia ca pe primarul Johannis l-a schimbat puterea, sporindu-i aroganţa şi intoleranţa la critică, şi pentru că problemele structurale ale României, corupţia, birocraţia, sunt în continuare şi problemele Sibiului. Oricum, personal, nu cred în personaje providenţiale, deşi cred în puterea leadership-ului. Marea problemă este mediul politic de la noi şi modul în care este negociată puterea în interiorul acestuia. Or, un personaj exterior, care nu câştigă repede respect, influenţă şi bune legături politice, nu are nici o şanse să supravieţuiască, mai ales când este văzut doar ca o soluţie provizorie.

Cristian PREDA, europarlamentar

Klaus Johannis nu are nici legitimitate şi nici experienţă politică

Cred că e o improvizaţie. Soluţia deblocării crizei actuale prin recursul la primarul Sibiului nu e de fapt o soluţie consistentă, ci una foarte fragilă. Primarul nu are nici legitimitate, nici experienţă politica. Iar o situatie de criza nu se tratează cu cineva care nu are nici legitimitate, nici experienţă politică. E ca şi cum am spune că nu trebuie să rezolvăm criza. În plus, Klaus Johannis nu e un independent, el face parte dintr-o formaţiune politică, FDGR având o implantare locală, nu naţională şi gravitând acum în jurul PNL-ului Cred că trebuie căutat mai atent. Premierul trebuie să vina de la PD-L.

Cristian PĂTRĂȘCONIU, comentator politic

E şi nu e o candidatură viabilă

Klaus Johannis are date de pornire promiţătoare pentru a ocupa o funcţie de anvergură celei de premier. Performanţa sa ca administrator vreme de aproximativ 10 ani al oraşului Sibiu e un avantaj competitiv redutabil. Imaginea şi percepţia publică de “neamţ”, de om “care lucrează nemţeşte” e un plus care îl recomandă  odată suplimentar pentru a conduce Executivul unei ţări în care se lucrează de atâtea ori “balcanic”, “oriental”, superficial şi dezordonat în fond.

Pe de alta parte, a fi “viabil” înseamnă şi “a fi rezistent, durabil, trainic”. În această privinţă, eventualitatea desemnării domnului Johannis ca premier e problematică. Majoritatea care şi-a declarat sprijinul pentru susţinerea unei asemenea candidaturi neobişnuite lucrează, în actualul context politic, împotriva lui Klaus Johannis. Oricât ar dori unii politicieni sau chiar unii activişti sub acoperire din zona ONG-urilor, Constituţia e clara în privinţa condiţiilor desemnării de către preşedinte a premierului: doar un partid majoritar în Parlament (repet: un PARTID) poate impune unui preşedinte să desemneze un premier anume. Ceea ce, acum, nu e cazul! Din acest unghi de vedere, o candidatură potenţial viabilă pentru funcţia de premier a lui Klaus Johannis e neviabilă nu pentru că în sine personajul politic pe care îl joacă primarul Sibiului nu ar fi valoros, ci pentru că acesta nu se află în tabăra politică în care se fac opţiunile decisive, din punct de vedere constituţional.