Pe aceeași temă
Documentatia strategica privind infrastructura tarii pentru urmatorii 16 ani – Master Planul General de Transport (MPGT) – a fost prezentat oficial si introdus in dezbatere publica miercuri. Master Planul, pe baza caruia Bucurestiul va primi finantari nerambursabile de la UE, arata ca majoritatea autostrazilor planificate in tara au fost transformate in drumuri expres. De altfel, pentru rutele din reteaua europeana prioritara TEN-T Core, Romania propune drumuri expres, in timp ce singurele autostrazi planificare in Master Plan vizeaza rute din reteaua secundara TEN-T Comprehensive, potrivit Hotnews.
Ministrul Transporturilor a prezentat miercuri in Parlament documentele integrate in Masterplanul General de Transport.
Rutier
Astfel, noua strategia a Romaniei pe sectorul rutier va viza un mult mai mare accent pus pe drumuri expres, multe din rutele cunoscute in planuri anterioare ca viitoare autostrazi fiind "retrogradate" la nivel de drum expres. In schimb, printre singurele autostrazi care raman in picioare in noul plan strategic sunt cele prezentate oficial de Victor Ponta si Dan Sova in urma cu un an si anume Sibiu-Brasov-Ploiesti si Brasov-Bacau. Pe langa acestea se mai adauga si autostrada Pitesti-Craiova si finalizarea autostrazii Transilvania de la Cluj Napoca la Bors.
Printre autostrazile trecute in noul plan ca drum expres se numara si autostrada Sibiu - Pitesti. Acest tronson in discutie este practic singurul lipsa de pe teritoriu tarii din proiectul prioritar european 7, fostul coridor IV paneuropean, un drum intens cerut si de Comisia Europeana, dar si de transportatorii de la noi, precum si de Dacia.
Ca o diferenta fata de hartile prezentate la CE, pe harta oficiala a MPGT-ului reapare ruta Bucuresti - Alexandria, insa la nivel de drum expres si pana la Craiova.
Feroviar
Proiectele din feroviar se axeaza in principal pe modernizarea si dezvoltarea retelei actuale pentru viteze de 160 km/h, asa cum se intampla in prezent pe Coridorul IV. Multe din proiecte sunt pe magistrale circulate, iar MPGT-ul a identificat cel putin sapte proiecte care se pot califica la investitii de dezvoltare, alte trei fiind puse pe o lista separata din cauza unui scor mai scazut.
In total, planul autoritatilor vizeaza modernizarea a nu mai putin de 2.948 de km de cale ferata, dar exista si o discutie privind renuntarea la o parte a retelei de cale ferata care nu poate fi intretinuta corespunzator si care este neprofitabila. O astfel de cerinta, de eficientizare a folosirii retelei de cale ferata, a fost pusa in discutie si de Comisia Europeana recent. Astfel, in MPGT se vorbeste despre o reducere a retelei de cale ferata la un nivel de 60% din actuala retea, un nivel care inregistreaza 90% din cerere.
Totusi, in sinteza MPGT nu se pomeneste nici un cuvant despre retelele de cale ferata de mare viteza pe teritoriul tarii noastre (HSR), un lucru discutat in ultimul timp si de premierul Ponta cu parteneri din China.
Factura finala pentru acest Master Plan de Transport ar ajunge la 48,8 miliarde de euro ce trebuie investiti pana in 2030. Problema este ca Bucurestiul a identificat doar 34,98 miliarde de euro in acest sens, ceea ce inseamna 71,7% din totalul necesar.
Citeste Master Planul de Transport aici.
