Pe aceeași temă
Fostul broker Cristian Sima sustine ca prezidentiabilul Calin Popescu Tariceanu si UDMR-istul Verestoy Attila sunt doi dintre cei care ar trebui sa ajunga in inchisoare, in dosarul “Rompetrol”. Sima reactioneaza la cateva ore de la sentinta definitiva data in dosar. Judecatorii Curtii de Apel Bucuresti au condamnat, marti, 11 persoane in cazul “Rompetrol”, printre care Sorin Rosca Stanescu, informeaza Adevarul.
Acesta susţine că Tăriceanu, la fel ca Roşca Stănescu, avea informaţii confidenţiale despre listarea la bursă a acţiunilor Rompetrol. Şeful Senatului ar fi încercat să tranzacţioneze acţiuni ale companiei petroliere prin intermediul firmei sale, WBS România. Cristian Sima susţine că l-a refuzat, explicându-i că este ilegal ceea ce face. Călin Popescu Tăriceanu ar fi făcut atunci tranzacţia prin firma de brokeraj a lui Attila Verestoy, Eastern Securities.
Fostul broker Cristian Sima a fugit din ţară în 2012, după ce a pierdut mai multe milioane de euro ale clienţilor săi. Stabilit la St. Moritz, în Elveţia, unde are o proprietate de lux, fostul broker a făcut mai multe precizari despre dedesubturile politicii dâmboviţene.
Argumentatia lui Cristian Sima:
"Nu cu mult timp inainte de listarea Rompetrol, m-am trezit in birou cu C.P. Tariceanu. Desi sotia mea era directoare generala la firma lui, Citroen-ATS, si desi lucrasem la Intervam, unde, in afara de Catarama, era si Tariceanu actionar, intilnirile mele cu politicianul liberal se puteau numara pe degetele de la o mina. Ca orice politician versat m-a luat prin invaluire. M-a intrebat cum merge bursa, economia si alte politeturi. Apoi, a dorit sa-si deschida un cont si a si transferat 2 miliarde de lei vechi.Cu citeva saptamini inainte de listare a venit sa-mi dea simultan, un ordin si un pont. Sa cumpar actiuni Rompetrol, pentru el de toti banii pe care ii avea la mine, ba chiar si de mai multi bani, si sa cumpar si pentru mine. Mi-a dat si pretul: 116 lei. Mi-a sugerat ca la sfirsitul zilei le vom vinde cu 480. Exact asa s-a petrecut in prima zi de tranzactionare Rompetrol. Trebuie sa va explic ca la BVB, decontarile se fac la trei zile de la data tranzactiei. Adica, cumperi azi si platesti peste trei zile. Daca insa le vinzi in aceeasi zi, nu mai ai nevoie de niciun ban, incasezi doar cistigul.Astazi, in urma scandalului Rompetrol, este nevoie sa dovedesti ca aveai banii necesari cumpararii, inainte de a incasa suma rezultata din vinzare. Dar si astazi e suficient ca firma de borkeraj sa aiba banii necesari sau ceilalti clienti sa ii aiba. Nu neaparat clientul care cumpara. I-am explicat domnului Tariceanu ca a sti pretul de pornire si a sti si pina unde creste actiunea, se numeste inside trading si e ilegal. Mi-a replicat ca in Romania nu e prea bine specificat acest delict si ca nu e niciun risc. Am refuzat sa-i fac tranzactia, si-a retras banii si a facut-o prin Eastern Securities, firma de brokeraj a lui Verestoy. Am interzis in firma sa se cumpere sau sa se vinda actiuni rompetrol, si bine am facut, pentru ca, atunci cind doamna Albu a venit in control, era disperata ca de la mine nu s-a lansat niciun ordin pe rompetrol timp de peste 5 ani de zile.Cred ca si astazi sunt singura firma de borkeraj care nu a participat la tortul Rompetrol. Patriciu a fost negru de suparare cind a aflat ca Tariceanu mi-a spus planul. Ii era frica sa nu-i stric jocurile, stiind ca dispuneam de mari lichiditati, de la clientii mei straini. I-am asugurat ca nu ma voi amesteca".
Esenţial e să înţelegeţi ce s-a întâmplat atunci. Patriciu a vândut sute de milioane de acţiuni Rompetrol de la firma sa Vega şi apoi a început să cumpere până cînd au ajuns la 480, unde Vega a cumpărat totul înapoi.
Patriciu a vândut la 116 şi a cumpărat la 480. El a făcut o pierdere intenţionată, legală de fapt, prin care a plătit tot ce datora la multă lume în modul cel mai elegant posibil. Patriciu nu i-a făcut pe Tăriceanu, Verestoy sau SRS să câştige pentru că era generos, ci pentru că avea de plătit anumite şpăgi de la preluarea Petromidia. Toată lumea i-a anchetat apoi pe cei care au câştigat, când esenţial era să vezi cine a dorit să piardă, şi de ce.
SRS plăteşte azi cu libertatea, pentru că el a achiziţionat şi vândut acţiuni în aceeaşi zi, fără niciun ban, ceilalţi măcar au dovedit că aveau ceva bani să cumpere. Totul s-a făcut cu directa cooperare a CNVM-ului care ar fi trebuit să supravegheze tranzacţiile. Mai mult chiar, serverele de la BVB s-au blocat pentru că volumul a fost prea mare pentru amărâta noastră de bursă.
Este ciudat că azi, dintre toţi speculanţii cu acţiuni Rompetrol, doar SRS e arestat şi mai ales, că şefa CNVM-ului, a primit doar pedeapsă cu suspendare. Cum nu mă pricep la justiţie, nu vreau să speculez pe acest subiect. Pierderea intenţionată făcută de Vega pe acţiunile Rompetrol, pierdere care e o evaziune fiscală clară ca ziua, nu a fost nici ea anchetată.
După acest episod, Patriciu obişnuia deseori să manipuleze piaţa, pentru a îi face pe unii sau alţii să câştige, metodă mult mai intelegenta decât banii la pungă ai lui Siveco, spălaţi cu ţiganii din Sinteşti.
După listarea de pomină la Rompetrol, prin 2005, a început ancheta şi am fost invitat de Mircea Dinescu să explic ce s-a întâmplat la emisiunea lui, ”Vorba lui Dinescu”. Dinescu era spumos dar nu prea înţelegea şi nu m-a lăsat prea mult să vorbesc. Relaţiile lui Dinescu cu Patriciu s-au cosmetizat după ce Patriciu i-a cumpărat lui Mircea “Plai cu Boi” şi “Aspirina Săracului”, cu enormă suma de un milion de euro.
Mircea, afacerist slab, nu a înţeles, că dacă firma e a lui Patriciu în majoritate şi acesta a împrumutat firma cu 950.000, asta nu înseamnă că Dinescu încasează ceva. Maxim a fost că şi restul de 50.000 erau un cec de la o bancă elveţiană, cec însă postdatat după mai multe luni. După această tranzacţie, practic, relaţiile au devenit neutre: Dinescu nu îl mai critica şi Patriciu îşi vedea de afacerile lui.
Dosarul Rompetrol are însă un final mult mai interesant. Cum a vândut Patriciu o firmă din Antilele Olandeze, şi cum nu a plătit niciun sfanţ la fisc, nici românesc, nici olandez. Ba mai mult, din ce a încasat, a reuşit să dea curat lui Kulibayev, aproape două miliarde de dolari para-ndărăt. Cum de ştiu eu finalul? Simplu, din noroc. Para-ndărătul a venit la BSI Chiasso, iar directoarea şi adjunctul erau atunci acţionari WBS. Ştiu că sunteţi decepţionaţi dar, în realitate, benzinăria lui conu’ Dinu nu s-a vândut nici măcar cu un miliard. Dar toate astea, într-o altă spovedanie!
Am uitat să va spun că, spre deosebire de ceilalţi speculatori pe acţiunile Rompetrol, Verestoy, Tăriceanu, Tănăsescu etc, SRS, în drum spre firma de brokeraj pentru a da ordinele şi preţurile de vânzare şi cumpărare la acţiuni, s-a gîndit să dea un telefon la conu’ Dinu, telefon înregistrat şi care se află la dosar, în care îi spunea: “Dinule, tu eşti sigur că alea de mă pui să le cumpăr o să crească, că eu nu bag bani în ele?”. Acest telefon i-a agravat situaţia.
