Pe aceeași temă
Noua lege a minelor, elaborata de USL intr-o totala secretomanie, urmeaza sa primeasca votul final in plenul Camerei Deputatilor si este aproape identica cu forma controversata a proiectului care a picat in Senat. Desi USL neaga, Legea minelor este cu dedicatie pentru Rosia Montana, pastrind buna parte din articolele care au fost contestate in vechiul proiect, scrie Gandul. Chiar dacă denumirea nu este trecută explicit în lege, esenţa este aceeaşi.
Resursele minerale „strategice”
În legea sumată de USL, ”resursele minerale, care condiţionează direcţii strategice ale dezvoltării socio-economice sau ale securităţii regionale sau naţionale, vor fi clasificate ca resurse strategice”.
Clasificarea şi declasificarea lor făcându-se ”de către Parlament la propunerea Guvernului, cu avizul autorităţii competente în domeniul resurselor minerale”.
De asemenea, ”lucrările privind prospecţiunile şi explorările geologice şi cele de extracţie şi prelucrare a resurselor minerale sunt de utilitate publică”.
Resursele care fac obiectul noii legi sunt ”cărbunii, minereurile feroase, neferoase, de aluminiu şi roci aluminifere, de metale nobile, radioactive, de pământuri rare, elemente disperse, sărurile haloide, substanţele utile nemetalifere, rocile utilizate în construcţii, rocile ornamentale, pietrele preţioase şi semipreţioase, turba, rocile bituminoase, gazele necombustibile, apele termominerale, apele minerale naturale carbogazoase şi necarbogazoase, nămolurile şi turbele terapeutice, apele geotermale, gazele care le însoţesc, apele minerale terapeutice şi gazele care le însoţesc, apele de izvor, precum si reziduurile miniere din haldele şi iazurile de decantare”.
Proiectele de interes public: cind economicul bate mediul
De asemenea, deputaţii au preluat din legea trecută prin Senat prevederea privind clasificarea ca fiind de interes public deosebit a proiectelor miniere ale căror beneficii sunt considerate mai mari decât efectele negative de mediu, prevedere care ar rezolva toate criticile de mediu care au fost aduse RMGC, în condiţiile în care autorităţile, în frunte cu guvernul, au susţinut că exploatarea de la Roşia Montană aduce beneficii statului, atât prin încasarea redevenţelor, a impozitelor indirecte şi creării de locuri de muncă, totul estimat la 5 miliarde de euro pe perioada derulării proiectului, scrie Gandul.
Astfel, potrivit actului normativ trecut luni seară prin comisii, intră în categoria ”proiect de interes public deosebit – proiectele miniere ale căror beneficii economice şi sociale pe care statul şi/sau unităţile administraţiei locale le-ar obţine direct sau indirect din proiectul respectiv sunt mai mari decât efectele negative de mediu, beneficiile fiind temeinic fundamentate, cu condiţia refacerii mediului la finalizarea proiectului şi care vizează exploatarea uneia sau mai multor resurse strategice”.
Deputaţii din comisiile de industrii şi administraţie au adoptat un amendament al PNL potrivit căruia titularii licenţei trebuie să folosească pentru extracţie "procedeele şi mijloacele tehnologice cele mai sigure, mai puţin dăunătoare pentru mediul înconjurător şi pentru sănătatea populaţiei din zonele vizate".
Şi în cazul exproprierilor se păstrează prevederile, acestea urmând să fie făcute de stat la propunerea titularului licenţei de exploatare care poate plăti şi despăgubirile.
Clauzele de confidenţialitate, interzise
Parlamentarii au decis, totodată, la propunerea PNL, ca statul să aibă drept de preemţiune asupra producţiei rezultate din exploatarea resurselor naturale, iar contractele încheiate cu companiile în acest sens să nu aibă clauze de confidenţialitate, care pot conduce la dezinformarea publicului.
De asemenea, potrivit noilor prevederi, publicul trebuie să aibă acces nerestricţionat la toate informaţiile legate de procesul de acordare a licenţelor de prospectare/ explorare/ exploatare şi de modul în care aceste proiecte sunt implementate, cu excepţia patentelor industriale şi a datelor cu caracter confidenţial protejate prin lege, indiferent dacă deţinătorul acestora este o entitate publică sau privată.
Potrivit unui amendament PNL adoptat, autorităţile competente au obligaţia să publice toate informaţiile legate de contractele prin care statul concesionează resursele naturale în vederea exploatării, cu excepţia patentelor industriale, care au caracter confidenţial, inclusiv documentaţia de achiziţie, lista scurtă a companiilor calificate, ofertele primite, câştigătoare şi necâştigătoare, şi termenii contractului, inclusiv identitatea beneficiarilor, cu excepţia eventualelor informaţii care sunt protejate de acte normative privind informaţiile clasificate
Totodată, situaţia privind toate sumele de bani plătite în mod legitim în procesul de obţinere a licenţelor de prospectare/explorare/exploatare, a avizelor aferente sau a contractelor cu statul trebuie să fie pusă la dispoziţia publicului.
Actul normativ urmează să primească votul final marţi, Camera Deputaţilor fiind decizională în acest caz.
Sursa: Gandul
