De același autor
Fabula creşterii economice
România a zburdat afară din capcana recesiunii atât de spectaculos, încât economiştii din piaţa financiară locală au amuţit o vreme, paralizaţi de şoc.
Cifrele afişate de Institutul Naţional de Statistică au şocat piaţa financiară, care se aştepta, într-adevăr, la o uşoară creştere a economiei în al treilea trimestru, însă toate estimările refuzau să descrie un salt uriaş. Îţi stă mintea în loc, comentau economiştii de la Unicredit.
În esenţă, statistica oficială a corectat datele primului trimestru şi, iată, economia noastră n-a fost în recesiune. Mai mult, într-un entuziasm creator, calculele noi propulsează România ca lider autoritar în clasamentul creşterii economice din Uniunea Europeană.
Deci statistica oficială susţine că în al treilea trimestru economia ar fi crescut cu 1,9% faţă de cel anterior şi ar fi urcat cu 3,2% faţă de trimestrul similar de anul trecut. Prognozele economiştilor, timide, oscilau în jurul unei creşteri trimestriale cu 0,4%. O distanţă enormă, această diferenţă de 1,5%, care, tradusă în bani, ar însemna un plus de vreo două miliarde de euro care s-ar fi mişcat în economie doar în trimestrul al treilea.
Din perspectivă economică, nimic nu anunţa acest salt uriaş: producţia industrială scăzuse cu 1,2% în trimestrul al treilea faţă de cel anterior, iar comerţul interior se comprimase cu 0,3%. Totuşi, construcţiile crescuseră cu 2%, însă ponderea acestui domeniu nu este o dominantă a economiei româneşti, mai cu seamă în condiţiile în care nu zidim cartiere sau uzine şi nu construim autostrăzi, deocamdată. Să fie agricultura motorul atomic al acestei creşteri stelare? Greu de crezut în absenţa cifrelor, mai ales în contextul strigătelor de ajutor fiscal scoase de fermieri, striviţi de importurile de alimente ieftine din restul Europei.
Nu ne-a rămas, pentru a lămuri totuşi situaţia, decât desluşirea unor chestiuni de tehnică statistică. Potrivit unei noi viziuni a Eurostat, institutul european de statistică, veniturile din activităţi ilegale, cum ar fi prostituţia, traficul de droguri şi contrabanda cu alcool şi tutun sunt incluse în calculul PIB. S-ar putea ascunde aici diferenţa aceasta care i-a năucit pe economişti? Estimările iniţiale ale statisticii oficiale despre influenţa acestor activităţi ilegale asupra economiei erau modeste: afacerile de prostituţie ar cântări cât 0,03% din PIB, iar cele din contrabanda cu alcool şi tutun şi din traficul de droguri ar avea, fiecare, o contribuţie de 0,1% din PIB. Portiţa deschisă de Eurostat ar fi adus deci un plus de 0,23% în calculul economiei, insuficient totuşi pentru un salt aşa de mare. Sau, poate, statisticienii au recalculat măsura în care prostituţia, contrabanda şi traficul de droguri influenţează economia? Şi nouă ni s-au părut estimările iniţiale cam prudente. Dacă am cântări doar sumele învârtite de şacalii prostituţiei capturaţi de procurori, cum să-ţi dea doar 0,03% din PIB, când afacerea pare înfloritoare?
Noul sistem european, numit şi SEC 2010, mai include în calculul PIB şi cheltuielile din activităţi de cercetare şi din afacerile cu armamente. Cercetarea este o activitate discretă în România, doar dacă nu cumva sondajele electorale au înghiţit aşa de mulţi bani încât să mişte economia. Chestiunea cheltuielilor cu armamentul rămâne, deocamdată, un mister, dar este totuşi dificil să fi explodat sub nasul statisticienilor.
S-ar putea totuşi ca explicaţia şocantului reviriment al economiei să fie în altă parte, nu pe centura clasică a afacerilor ilegale, ci pe culoarul dur al politicii. „Amplitudinea reviziei cifrelor şi, pe deasupra, faptul că premierul a sugerat clar în urmă cu două zile că datele PIB-ului vor fi favorabile şi că aşa-numita recesiune tehnică anunţată anterior va fi revizuită sunt doi factori care pot limita un entuziasm al acţiunilor în piaţa leului, care ar fi o reacţie firească faţă de cifre atât de bune“, a comentat Vlad Muscalu, economistul-şef al ING România.
Calculele hârtiei indică totuşi un avantaj de poziţionare a deficitului bugetar faţă de PIB. Păi dacă-ţi creşte economia anual cu 3,3%, şi nu cu doar 2%, cât estima Comisia Europeană, atunci poţi cheltui mai mult, fără ca asta să arunce ţara în proceduri de deficit excesiv. Atenţie însă, apare pericolul să ai anul acesta o creştere stelară, dar care să incomodeze anul viitor, deoarece rezultatele din 2015 se vor compara cu aceste minunate performanţe. Iar în 2015 apar influenţele negative ale scăderii cotei de CAS, plus cele provocate de şirul de pomeni electorale. Putem observa un scenariu pe care l-am mai trăit, în versiunea lui de succes electoral şi dezastru economic. Până când Statistica va dezvălui ingredientele acestei miraculoase performanţe, să ne bucurăm totuşi că n-a mai zis careva că economia duduie!
Deocamdată, piaţa financiară va ignora performanţa statisticii oficiale, până la afişarea detaliilor care explică minunea. .
