Europa competitivitatii pusa in cui

Ilie Serbanescu | 21.04.2005

Pe aceeași temă

Presedintele francez Chirac si cancelarul german Schr�der au contrariat pe multi in ultimul timp prin declaratiile sau demersurile lor care s-au batut cap in cap. A intrigat si mai mult faptul ca demersurile sau declaratiile celor doi au fost practic pe acelasi diapazon, contrazicandu-se nu intre ele, ci cu atitudini ori pozitii adoptate de ambii anterior.
Nu o data in ultimul timp atat presedintele francez, cat si cancelarul german au insistat asupra masurilor mult mai ferme si mai decise ce trebuie luate pentru ca Uniunea Europeana sa faca fata competitiei, in era globalizarii, cu SUA si marii concurenti din Asia, neavandu-se de facut altceva in fond decat de a operationaliza ceea ce au stabilit insisi liderii europeni prin asa-numita Agenda de la Lisabona, anume ca Uniunea Europeana sa devina pana in 2010 prima putere economica a lumii.
Si, deodata, foarte curand, ambii lideri si-au exprimat la unison opozitia fata de o liberalizare totala a pietei serviciilor in cadrul Uniunii Europene, ceea ce se considera ca ar fi contribuit substantial, printr-o concurenta deschisa in acest cadru, la o competitivizare a productiei si comercializarii, domenii in care performantele europene lasa de dorit in momentul de fata. Cancelarul german a fost mai putin transant, dar presedintele Chirac a respins liberalizarea proiectata de Comisia de la Bruxelles, declarand ca totul trebuie luat din nou de la zero.
A o lua de la zero inseamna ca, la Bruxelles, Comisia Uniunii Europene sa renunte in fapt la asa-numita Directiva Bolkestein (dupa numele comisarului de resort) care prevede ca orice prestator de servicii din Uniunea Europeana sa poata opera oriunde in spatiul european fara obstacole birocratice. Prin incidenta, indiferent de locatie in cadrul Uniunii Europene, la contractarea unui serviciu (sa zicem de constructii), sa poata fi preferata oferta cea mai favorabila sub aspectul raportului calitate/pret. Desigur, un factor de competitivizare! De fapt, s-ar fi "legiferat" ceea ce se intampla in practica si acum, dar nu "oficial" si nu pe scara larga. De pilda, pentru a ne pastra in aceeasi arie de exemplificare, un serviciu de constructii efectuat de o companie din Polonia sau subcontractat unei companii din Polonia este ales, sa zicem la Frankfurt, pentru ca este mai ieftin decat unul oferit de o companie germana, si aceasta indeosebi datorita folosirii unei forte de munca mai slab platite decat cea germana, chiar daca efectuarea muncii se face in Germania, si nu in Polonia.
Asa-numita "Europa sociala" a sarit insa in aer! Toate privilegiile muncitorului francez sau lucratorului german - puternic sustinuti de o asistenta sociala ridicata, de altfel scump platita de contribuabilul francez sau german - ar fi fost indirect afectate in numele unei competitivizari a produselor europene. Si cum muncitorilor cu pricina le este mai aproape camasa protectiei sociale decat haina competitivitatii produselor europene, largi miscari sociale s-au declansat pentru a opri punerea in practica a Directivei Bolkestein. La miscarile sindicale desfasurate la Bruxelles au participat (culmea confuziei!) si sindicate romanesti. Liderii sindicali din Romania ori n-au inteles ca de Directiva Bolkestein tocmai lucratorii din tari est-europene, inclusiv deci din Romania, ar fi avut de castigat, ori s-au gandit, ca si in alte dati si actiuni, doar la ei insisi, considerand ca este un bun prilej de a fi bagati in seama prin structurile sindicale centrale de pe la Bruxelles. Nu doar impactul electoral i-a determinat pe cancelarul german si presedintele francez s-o lase balta cu Europa competitivitatii. Autoritatile de la Berlin au o problema precisa. Excedate de nivelul exorbitant al impozitarii si contributiilor sociale, firmele germane isi abandoneaza masiv locatiile din tara in favoarea unor noi amplasari prin Estul Europei. Delocalizarea a luat o asemenea alura, incat anul economic 2004 s-a incheiat prost pentru Germania, dar foarte bine pentru multinationalele germane.
Cancelarul s-a vazut nevoit sa apeleze la firmele germane sa restranga delocalizarea si a micsorat impozitul pe profit de la 25% la o "rata est-europeana" de 19%. Presedintele Chirac are probleme si mai complicate. Domnia sa a ales nu calea parlamentara, ci aceea a referendumului popular pentru aprobarea noii Constitutii a Uniunii Europene. Iar sondajele de opinie indica o probabila respingere a acestei Constitutii, ceea ce ar reprezenta o mare lovitura pentru proiectele de inaintare a constructiei europene, dintre care un pas il constituie tocmai noua Constitutie. Simtamantul este insa ca nu abandonarea, de altfel firava, a unor atribute nationale in favoarea structurilor supranationale ale Uniunii Europene, prezenta in respectiva Constitutie, ii deranjeaza pe francezi, ci pierderea privilegiilor sociale in contextul tendintelor de competitivizare pe piata Uniunii Europene, mai precis amenintarea pe care o constituie concurenta directa a lucratorilor est-europeni in conditiile largirii Uniunii Europene. Si presedintele Chirac crede ca ar putea obtine votul francezilor pe Constitutia cu pricina, oferindu-le in schimb perspectiva de a nu fi scosi din locurile lor de munca de catre est-europeni.
Episodul blocarii liberalizarii serviciilor - care reprezinta un pas inapoi in constructia comunitara si in articularea unei Europe competitive - evidentiaza pregnant problemele pe care le traverseaza in prezent Uniunea Europeana. Pe de o parte, ratiunea insasi a Uniunii Europene si, in acelasi timp, necesitatea constituirii unei structuri competitive politic si economic in confruntarea cu America, Japonia si China imping spre intarirea constructiei comunitare (in fond, noua Constitutie incearca tocmai ca Uniunea Europeana sa devina ceva mai mult si mai inchegat decat reuniunea de state care este in prezent). Pe de alta parte, extinderea (spre Est) a Uniunii, ceruta de aceleasi imperative politice si concurentiale pe plan mondial, duce la diluarea constructiei comunitare, pentru ca aceasta extindere are loc spre tari cu niveluri cu mult mai joase de dezvoltare, lipsa de convergenta creand probleme nu doar conjuncturale, ci si structurale.

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22