Categorii

Site-uri recomandate

Anvelope vara
Magazin online vanzari Anvelope iarna ieftine
Pariuri sportive online
Poker Online
Adauga anunturi gratuite de mica publicitate
Bonus Pariuri Sportive - Pariuri Sportive online din Romania
Oferte Litoral
Inchirieri auto
Implant dentar, clinica stomatologica romano-franceza
Sports Cars
Implants dentaires
Implanturi dentare Bucuresti
Anvelope - de sezon la preturi promotionale
Cadouri
Traduceri - birou traduceri autorizate, traduceri legalizate, apostile si supralegalizari
Piscine - constructii piscine si magazin intretinere piscine
Incarcator baterii laptop - Accesorii laptop
Cabinet stomatologic Timisoara - implanturi dentare, endodontie, estetica dentara

 
Editorial | Editie scrisa
13.12.2011

Es ist verboten! (E interzis!)

de Andrei Cornea 

4 comentarii

Cu un strop de nelinişte, anticipez o Europă strict continentală.

Comentând summit-ul european de la Bruxelles, o depeşă Reuters spunea, cu pregnanţa şi totodată cu superficialitatea bine cunoscute ale presei: „ceea ce a visat Napoleon şi a încercat De Gaulle a realizat Sarkozy: excluderea Marii Britanii din Europa“. Depeşa ar fi trebuit să adauge: 1) că realizarea nu s-a produs prin supremaţia franceză, ci prin cea germană; 2) că acelaşi lucru l-au visat şi sperat şi cancelarul Bismarck, şi cancelarul Hitler.

Desigur, ceea ce s-a întâmplat e, în esenţă, pozitiv: Uniunea Europeană va supravieţui şi se va refonda printr-un tratat interguvernamental, în aşteptarea unei schimbări a tratatelor Uniunii. Măsura era necesară şi urgentă. Participă cele 17 state din zona euro, plus alte 9 state non-euro. (Chiar dacă poziţia Ungariei, a Cehiei şi a Suediei au părut oscilante, pare extrem de puţin probabil, mai ales în cazul primelor două, că ar putea rămâne în afara acestui tratat.) Ideea principală este o nouă cedare de suveranitate naţională: alcătuirea bugetelor statelor participante va fi controlată de Comisia Europeană, fiind ca principiu supusă unor restricţii severe.

Un sistem de penalităţi va intra automat în acţiune împotriva acelui stat care încalcă regulile. Rămân deschise destule probleme „tehnice“, dar e limpede că s-a făcut un pas înspre „Statele Unite ale Europei“. Pasul ar fi fost mai însemnat, poate chiar decisiv, dacă premierul Cameron al Marii Britanii nu s-ar fi opus oricărei modificări a tratatelor de bază ale UE, obligând-i astfel pe germani şi pe francezi să adopte compromisul unui tratat interguvernamental, care va fi semnat, până în martie, de ţările euro şi de celelalte, dar fără Marea Britanie. Cameron a dorit, se spune, să păstreze privilegiile City-ului londonez, care, altminteri, ar fi fost supus reglementărilor continentale, spre paguba industriei financiare britanice. Într-un sens mai larg, Cameron a dorit să păstreze „excepţia britanică“, fie şi cu riscul părăsirii de facto (şi poate şi de jure, mai târziu) a unei Uniuni ce va deveni tot mai mult o federaţie. Îl înţeleg pe Cameron: o mie de ani de rezistenţă acerbă faţă de orice încercare de hegemonie continentală nu pot fi uitaţi cu uşurinţă.

Într-adevăr, două au fost politicile urmate de Anglia de-a lungul acestor o mie de ani. Fie, în faţa unei Europe dezbinate, englezii s-au opus de regulă naţiunii mai puternice, susţinând formarea unor coaliţii împotriva ei: aşa au făcut când l-au avut drept inamic pe Filip al II-lea, pe Ludovic al XIV-lea, ori pe Wilhelm al II-lea. Iar când aceste coaliţii au eşuat şi Europa a ajuns sub hegemonia unui conducător unic, precum Napoleon Bonaparte sau Hitler, Anglia a refuzat să se plece dinaintea învingătorului, rezistând implacabil pe insula ei, susţinută de imperiul său maritim, cât şi (în cazul al doilea) de legăturile „de familie“ cu Statele Unite, până când împrejurările au permis reconstituirea unei coaliţii, care în final a prevalat.

De acord, se va spune, dar Uniunea Europeană de azi şi de mâine nu e nici Sfântul Imperiu al lui Carol Quintul, cu Inchiziţia vânându-i pretutindeni pe eretici, nici cu atât mai mult „Noua ordine europeană“ genocidală a lui Hitler. Angela Merkel nu e un avatar al lui Bismarck, iar Sarkozy nu e nici măcar unul al lui Napoleon al III-lea, darămite al lui Napoleon I ori Ludovic al XIV-lea! Europa de azi e liberă, democratică şi paşnică, la fel ca şi Anglia. Celebrul „we shall never surrender“ al lui Churchill ar fi azi deplasat. Poate.

Şi totuşi, ne convine oare pe deplin o Europă condusă (fie şi economic, dar economicul bate azi politicul) de Germania (desigur, o Germanie democrată şi liberă, dar totuşi...), cu o Franţă plasată decorativ la remorcă, cu o Anglie exclusă (sau autoexclusă, nu mai contează), care, volens-nolens, a abandonat politica ei tradiţională, fără imperiu, redusă la o defensivă fără ieşire, lipsindu-i resursele de care dispuneau odinioară Nelson sau Churchill? Iată o Europă strict continentală pe care o anticipez cu un strop de nelinişte. Ce va fi ea, dacă birocratismul şi etatismul franco-germane vor avea drum deschis, dacă „ordinea“ contabilităţii germane va trebui asumată fără crâcnire? Căci cine va mai crâcni ca să se audă, dacă nu Anglia? Or, odată Anglia definitiv afară, nu va rămâne afară şi spiritul ei de libertate şi instinctul ei politic? Iar fără acestea ce va fi Europa? Deocamdată, noile acorduri ne spun, şi încă apăsat, ce nu va fi sau, mai exact, ce-i e interzis să fie. Cu alte cuvinte, ceea ce vom servi deocamdată pare a fi o tradiţională specialitate germană: es ist verboten...! //

Cuvinte cheie: summit UE, Merkel, Van Rompuy, Sarkozy, Traian Basescu, zona euro

 

Comentarii (4)

Adauga comentariu

Va rugam nu folositi diacritice! Intrucat nu toate sistemele de operare au acelasi tip de diacritice, textele pot aparea cu semne grafice care sa le distruga coerenta. Va multumim!
Nume:
Email: (nu va fi publicat)
Comentariu:
  • 15.12.2011 | Isailă a scris:
    Deci marii iubitori de libertate de pe Dâmbovița riscă să nu mai fie apărați de englezi și vor suferi ca germanii, austriecii etc. de rând.

    Raspunde acestui comentariu

    Va rugam nu folositi diacritice! Intrucat nu toate sistemele de operare au acelasi tip de diacritice, textele pot aparea cu semne grafice care sa le distruga coerenta. Va multumim!
    Nume:
    Email: (nu va fi publicat)
    Comentariu:
  • 14.12.2011 | George-Felix a scris:
    De unde anti-germanismul asta? La un filozof? Felix

    Raspunde acestui comentariu

    Va rugam nu folositi diacritice! Intrucat nu toate sistemele de operare au acelasi tip de diacritice, textele pot aparea cu semne grafice care sa le distruga coerenta. Va multumim!
    Nume:
    Email: (nu va fi publicat)
    Comentariu:
  • 13.12.2011 | gyorgy tozser a scris:
    Germania Culturii sau Germania untului?Asta-ntreba Constantin Noica daca vreunul dintre apropiati il anunta ca pleaca-n Germania... N-am uitat ca stema fostei Republici Democrate Germane continea si un compas,nu-i asa? Regresul cultural inregistrat de Germania si Franta se vede cu ochiul liber in ultimele 2-3 decenii.Firavele "sezatori" legate de francofonie si cateva evenimente Crans Montana sunt eclipsate aproape integral de produsele culturale de limba engleza.Nu de ieri-de azi. Daca adaugam aici ca poate cel mai generos mecena al Artelor in Germania este Deutsche Bank,ramane doar sa comparam site-ul oficial al Universitatii din Cambridge cu oricare site omolog. Ochisorii se deschid si mai bine daca numaram stelele UE (nu cum a facut-o Adomnitei!),le comparam cu scaunele din jurul Mesei Tacerii si -de ce nu?-cu petalele din margareta siglei Rompetrol;apoi rasfoim TIMAIOS (53,54,55)si construim un DODECAEDRU. Insusi cuvantul "chintesenta" de-aici se trage,de la atotcuprinzatorul (cel de-al cincilea)poliedru platonic.Din care s-a "nascut"si mingea de fotbal(icosaedrul trunchiat). Manipularea culturii are efecte de bumerang.
    • 18.12.2011 | tibi a raspuns:
      Sunt uimit sa citesc de regresul cultural franco-german. Daca te referi la cultura de masa-rock, pop, hip-hop, Hollyvood,etc,etc-ai dreptate. Dar cultura care ramane zisa si elitista-nu da semne ca ar regresa in cele doua tari incriminate. Dimpotriva, in ambele tari se pubica anual, sute de romane ( in Franta peste 600 din care o duzina vor ramane), celelalte arte (teatrul, cinematografia, baletul) nu dau semne de agonie. Am avut ocazia sa stau mai mult timp in doua orase de provincie din cele doua tari, Nantes si Regensburg si am participat la cateva evenimente culturale cu nimic mai prejos decat cele din Bucuresti. Nu mai vorbesc de librariile din cele doua orase,-comparabile cu librariile Carturesti. Sa-i lasam in plata Domnului, pe profetii de duzina ce prevestesc moartea celor doua culturi ( Donald Morisson e unul dintre ei) si sa incercam sa ne convingem noi insine de adevarul sau falsitatea acestor profetii. Nu inseamna ca as nega valorile culturale anglo-americane, dar nu sunt un Gulita de secol XXI sa inghit fara discernamant, tot ce ofera aceasta cultura, cum o fac multi gugumani de pe la noi. In ce priveste tonul articolului, simplificarea datelor mi se pare evidenta. Germania de azi nu mai e cea alui Hitler, nici macar a lui Bismarck. Putina rigoare germana nu strica, daca vrem ca Europa sa mai reprezinte ceva in epoca globalizarii. In rest sa fim sanatosi, ca inainte mult mai este!

    Raspunde acestui comentariu

    Va rugam nu folositi diacritice! Intrucat nu toate sistemele de operare au acelasi tip de diacritice, textele pot aparea cu semne grafice care sa le distruga coerenta. Va multumim!
    Nume:
    Email: (nu va fi publicat)
    Comentariu:

De acelasi autor

Pragmatici versus profitori

Când vor începe și politicienii noștri să fie oameni pragmatici? Cum așa?, va sări ...

Ponta şi Mang

Deja, în cazul Ioan Mang, mingea e la primul ministru: îl va demite sau nu din funcția de ministru al ...

Pedeliști sau ungureni

Pentru ca pedeliştii să devină „ungureni“ este necesar ca ei să ajungă aproape de ...

Satana și politica

Liderii useliști și-au dat seama că au dărâmat un guvern, creând enorme așteptări ...

"Era" Băsescu s-a încheiat

Guvernul Ungureanu cade după nici trei luni de guvernare. Traseiștii au avut ultimul cuvînt. Beneficiarul ...

Toate articolele (339)

Editorial

Editie scrisa | Ion Vianu

Un proces ireversibil

În fața statului lacom, greoi, infiltrat de interese neoneste, insensibil la binele public, patronat de campionii ...

Editie scrisa | Sorin Ionita

Victor Ponta și Viktor Orbán

Primele semnale ale noului Executiv român seamănă izbitor cu debutul la guvernare al FIDESZ, în ...

Editie scrisa | Rodica Palade

Deutsch şi Voiculescu, rudele de sânge ale Guvernului Ponta

Strânsă cu uşa de ziarişti, Corina Dumitrescu, ciudata (pentru neavizaţi) nominalizare a Gu­ver­nului ...

Editie scrisa | Andrei Cornea

Satana și politica

Liderii useliști și-au dat seama că au dărâmat un guvern, creând enorme așteptări ...

Editie scrisa | Rodica Palade

Cum să furi nu unul, ci multe, multe milioane

Averea SNCFR a fost dată în administrarea Societăţii Feroviare de Turism, cu scopul devenit clar ...

Recomandarea editorilor

Subiectele zilei