Pe aceeași temă
Romania nu este considerata o economie de piata functionala. Nu sunt precizate criteriile care stau la baza acestei evaluari, dar repere minime ce se cer obligatoriu a fi avute in vedere arata ca aprecierea este fundamentata economic. In Romania, anumite preturi importante - cum sunt cele cruciale la energie - tot cresc si cresc, desi cererea pentru produsul respectiv scade, ceea ce este impotriva regulilor unei economii de piata care functioneaza. In Romania, cele mai mari salarii din industrie sunt in intreprinderile producatoare de pierderi, ceva inadmisibil intr-o economie de piata. In Romania, sectorul de stat este inca preponderent si nu permite, in continuare, un sistem concurential. In Romania, sute de intreprinderi - de stat, dar si private - supravietuiesc neplatindu-si datoriile catre furnizorii de utilitati si catre bugetele publice. Nu numai ca traiesc, deci, pe seama altora, dar submineaza orice mecanism de piata facand concurenta neloiala celor ce-si platesc obligatiile financiare. In Romania, licitatiile sunt trucate si comenzile de stat sunt atribuite clientilor politici, astfel ca nu prea exista nici acces transparent la piete si nici competitie reala. Lista ar putea continua, dar aceste considerente sunt si asa suficiente pentru a justifica aprecierea cu pricina.
Este insa cu totul discutabil ca asemenea manifestari contrare economiei de piata nu ar mai exista si in celelalte tari candidate, caci, vai, numai Romania nu este considerata economie de piata functionala! Pai, pentru a da un singur exemplu, in avansata Slovenie, privatizarea este cu mult mai intarziata decat in Romania si se afla in continuare in coada preocuparilor. Numai ca in Slovenia se traieste mai bine decat in Romania! Si se traieste mai bine, in ciuda unui sector privat inca si mai slab. Iata o realitate poate mai greu de explicat si in orice caz inconvenienta pentru evaluatorii din UE. Acesta - nivelul de viata, indiferent cum obtinut - este de fapt criteriul hotarator avut in vedere de Comisia Uniunii Europene! Criteriu a carui aplicare conduce la concluzia ca slovenii constituie o amenintare cu mult mai mica decat romanii pentru Uniunea Europeana. Dar despre acest criteriu nu se vorbeste in clar.
Sa lasam insa in pace candidatii "de frunte"! Cei 10, cei ce vor fi primiti in Uniunea Europeana, incepand din 2004. Asa s-a decis de catre Uniunea Europeana, deci sa-i felicitam si sa-i salutam! Poate or si fi economii de piata functionale!
Dar calificativul de economie de piata functionala a fost atribuit si Bulgariei, care, impreuna cu Romania, face parte dintr-un ipotetic "val doi" de aderare la UE, daca acest val va exista vreodata! Este cu totul neplauzibil ca manifestarile de genul celor mentionate au fost eradicate din economia bulgara, astfel incat aceasta sa poata fi considerata o economie de piata functionala.
Explicatia atribuirii acestui calificativ Bulgariei este simpla si este politica. Bulgaria a trecut printr-o experienta dura: a intrat, in urma cu cativa ani, in incetare de plati externe. Si, din acel moment, i s-a impus din afara un experiment utilizat in general in cazul tarilor de mici dimensiuni, dar aproape imposibil de sustinut in cazul tarilor de mai mari dimensiuni: moneda proprie, ramasa a exista doar cu numele, a fost legata de o moneda internationala reper, iar gestiunea politicii monetare a fost incredintata unui Consiliu Monetar extern. In acest cadru, cursul valutar se stabilizeaza si inflatia se reduce, numai economia reala nu se poate, evident, schimba peste noapte. Astfel ca, dupa un timp, daca economia reala nu se ajusteaza rapid, explozia este oricand posibila, nemaiexistand supape de reglare. Daca tara este mica, infuzia de bani externi necesara supravietuirii tarii este si ea mica si deci nu pune probleme. Daca insa tara este mare, colacul de salvare poate functiona doar un timp si, la un moment dat, se poate sparge. Argentina, singura tara de calibru care a utilizat experimentul, a crapat pur si simplu dupa zece ani de aparenta fericire. Bulgaria, la dimensiunile sale mult mai mici, dar nici foarte mici, poate scapa, dar poate si exploda. Pana atunci, insa, arata bine "macroeconomic", iar cei ce i-au impus experimentul au tot interesul politic de a demonstra ca acesta a constituit o reusita. Pentru a identifica insa unde se afla Bulgaria in profunzime, dincolo de tabloul macroeconomic, este de ajuns a merge la fata locului, unde se poate constata ca, prin comparatie, Romania este Occident si nimic altceva!
In orice caz, daca Bulgaria a capatat calificativul de economie de piata functionala, si Romania s-ar putea considera indreptatita la un asemenea calificativ. Repetam, nu pentru ca merita economic calificativul, ci doar pentru ca acesta a fost atribuit Bulgariei. Si poate l-ar fi si obtinut, daca UE nu era, in acest moment, foc si para pe Romania in problema controversata a imunitatii cetatenilor americani fata de Curtea Penala Internationala de sub egida ONU. In ciuda contributiei pe care a avut-o probabil la de-acum sigura admitere a Romaniei in NATO, precipitata incheiere cu Statele Unite a acordului referitor la aceasta imunitate are de ce sa fie regretata de catre Guvernul Nastase. Acordul in domeniu a sfidat UE, care ceruse candidatilor sa tina cont de pozitia comuna adoptata in prealabil de tarile membre, si nu este deloc exclus ca UE sa fi reactionat in retorsiune la respectiva sfidare. Trebuie sa fie clar ca daca pana la urma UE a venit ea insasi in intampinarea cerintelor Washington-ului, cu anumite nuantari, dar nu foarte importante, "urecherea" Romaniei nu poate fi, din punctul de vedere al Bruxelles-ului, abandonata, caci in randurile celor mari functioneaza fara retineri preceptul "Quod licet Jovi, non licet bovi". Cu alte cuvinte, in masura in care "ce-i este permis Domnului nu-i este permis si boului", UE va ramane strict atasata ideii ca numai ei ii era rezervat dreptul de a cauta un acord cu SUA, dar nu si Romaniei, peste capul UE. Cu atat mai mult, cu cat Romania urmareste o integrare in UE. De-altminteri, intr-un singur caz autoritatile de la Bucuresti au actionat corect: daca aflasera ca Romania ar fi iesit din carti la un orizont precizabil in ce priveste UE si atunci chiar au jucat oportun pe cartea americana, atat de putin cat ofera aceasta in comparatie cu cea europeana!
Ca in evaluarile diferentiate asupra Bulgariei si Romaniei este vorba de politica o dovedeste cu expresivitate faptul ca, atunci cand s-a depasit faza aprecierilor teoretice si s-a ajuns la lucruri concrete, palpabile, Comisia Uniunii Europene a repus totusi pe acelasi plan Bulgaria si Romania. Desi considerata, spre deosebire de Romania, o economie de piata functionala, Bulgaria nu a fost admisa sa adere in primul val. Ba mai mult, alaturi de Romania, nu ii este stabilita vreo data la care ar urma sa fie admisa, in ambele cazuri luandu-se doar act de dorinta tarilor respective de a adera in 2007. De altfel, n-au dat nici un rezultat eforturile disperate ale Bulgariei de a nu mai fi asociata la Bruxelles cu Romania si de a avea un traiect separat spre UE, tratament pe care Sofia il considera probabil indreptatit, tocmai in baza amintitei aprecieri incurajatoare ca ar fi deja o economie de piata functionala.
