Dupa europarlamentare

Desi in aparenta viata politica romaneasca s-a intors la baltirea putrida de dinaintea alegerilor europarlamentare, in spatele usilor inchise a avut loc saptamana trecuta o agitatie destul de intensa. Era, de pilda, cat pe ce sa avem un guvern Tariceanu III, bazat pe o alianta politica a PNL, PSD, UDMR si PC. Dupa unele surse demne de incredere, domnul Geoana ar fi ocupat postul de ministru de Externe si prim-vicepremier, iar Cristian Diaconescu ar fi preluat Justitia. PC ar fi primit un post de ministru, iar liberalii si-ar fi inlocuit si ei o parte dintre ministri. Acest guvern a sucombat insa inainte sa prinda viata, in primul rand din cauza rezistentei feroce a ministrilor ce urmau sa fie schimbati si a patronilor lor politici.

 Sigur, putem sa ne intrebam de ce vor fi dorit penelistii sa se alieze cu doua partide in pierdere de viteza - PC si PSD -, mai ales ca guvernul ar fi primit oricum sprijin parlamentar din partea acestor partide. Explicatia ne este furnizata de decizia Curtii Constitutionale din 27 noiembrie prin care au fost admise exceptiile de neconstitutionalitate formulate de Avocatul Poporului la ordonanta guvernului privitoare la comisia speciala de la Cotroceni, care aviza urmarirea penala a ministrilor. Practic, CCR ii da mana libera presedintelui Basescu in privinta urmaririi penale a membrilor guvernului. Cum domnul Basescu a spus demult ca numai instantele sunt in masura sa decida vinovatia sau nevinovatia unui ministru, este limpede ca actualii ministri Paul Pacuraru si Tudor Chiuariu vor fi supusi fara rezerve urmaririi penale a procurorilor DNA si chiar suspendati. Ca sa nu "pata rusinea", premierul este obligat sa scape de domnii Pacuraru si Chiuariu inainte sa-i suspende Traian Basescu. Tot din cauza "poterei" DNA, PSD - care are destui fosti ministri cu dosare de coruptie - are tot interesul sa intre la guvernare si sa-si plaseze un om la Ministerul Justitiei. In fond, daca ne gandim bine, constelatia politica ce ar fi urmat sa sustina guvernul Tariceanu III este alcatuita doar din partide cu actuali sau fosti ministri acuzati de coruptie.

Acestea fiind zise, chiar daca nu va coopta PSD si PC la guvernare, este clar ca premierul va fi obligat sa faca unele schimbari in componenta Executivului. I-a spus-o public si Mircea Geoana, care considera ca domnul Tariceanu nu va rezista pana la sfarsitul anului cu actuala echipa.

Putem intelege desigur de ce domnul Geoana prefera sa vorbeasca despre problemele altora: propriile probleme sunt din nou aproape imposibil de rezolvat. Imediat dupa anuntarea rezultatelor europarlamentarelor, Ion Iliescu si adeptii sai au inceput sa ceara imperativ nu numai stabilirea vinovatiilor pentru obtinerea celui mai slab rezultat din istoria partidului, ci si un congres extraordinar al PSD. Domnul Geoana si echipa sa au respins imediat ideea, dar sigur nu se simt foarte confortabil, mai ales dupa ce analizele demografice ale rezultatelor scrutinului europarlamentar au aratat ca PSD a fost practic salvat de la un rezultat dezastruos de electoratul lui Ion Iliescu - adica de alegatorii din mediul rural, in varsta si cu un nivel inferior de pregatire. Drept urmare, domnul Geoana a ales pentru aceasta saptamana o strategie de scandal cu Palatul Cotroceni, refuzand sa participe la consultarile organizate de presedinte pe tema votului uninominal - desi Traian Basescu isi insusise practic cu doua zile in urma varianta de uninominal propusa de PSD. Cum in politica nu exista coincidente, este greu de crezut ca absenta social-democratilor de la Cotroceni ar fi motivata de altceva decat de negocierile pe care le purtau chiar in acea zi cu PNL pentru formarea unui nou guvern. Ramas cu buza umflata, cel putin pentru moment, presedintele PSD a continuat totusi sa faca declaratii ostile la adresa presedintelui si a PD, refuzand sa se alature PD in sustinerea unui proiect de lege care promoveaza votul uninominal in doua tururi de scrutin. Aceasta atitudine belicoasa i-a adus o punere la punct usturatoare din partea secretarului general al PD, Vasile Blaga, in direct la Realitatea TV. Suparat pe ceea ce a perceput probabil a fi o tradare din partea lui Mircea Geoana, domnul Blaga i-a amintit taios ca nu controleaza nimic in PSD si este sistematic contrazis de propriii parlamentari.

Iesirea la rampa a lui Vasile Blaga devenise de altfel necesara pentru a rectifica isteria mediatica postelectorala ce incerca sa minimalizeze succesul PD din 25 noiembrie. Daca era sa te iei dupa unii comentatori, ai fi zis ca PD ar fi pierdut de fapt europarlamentarele. Un cotidian central se straduia chiar sa ne convinga ca marii castigatori ar fi fost de fapt liberalii si social-democratii, nicidecum partidul cu cel mai mare numar de voturi! S-a speculat de asemenea pe tema unor tensiuni intre Traian Basescu si democrati, pornind de la proasta dispozitie a presedintelui dupa anuntarea exit poll-urilor. Oricum vor fi stat lucrurile, Vasile Blaga a avut inteligenta de a recunoaste ca rezultatele alegerilor, desi bune, nu au fost pe masura asteptarilor si ca unii lideri democrati se cam imbatasera cu apa rece a sondajelor de opinie.

Nu vom conchide insa ca atmosfera este tonica si trandafirie in tabara prezidentiala - adica a PD si PLD. Dimpotriva, in loc sa fie furiosi pe PSD si pe PNL, democratii sunt mai suparati pe PLD pentru succesul incontestabil obtinut la 25 noiembrie. Reticenta cu care au primit motiunea de cenzura a echipei Stolojan este o marturie vie a tensiunilor dintre cele doua partide. Aceasta motiune nu are oricum prea multe sanse de succes, pentru ca PSD inca nu s-a hotarat in ce luntre sa se aseze. Este adevarat ca Viorel Hrebenciuc a declarat ca o sprijina, dar probabil ca a facut-o pentru a-i santaja pe liberali sa coopteze PSD la guvernare.

 Nu putem desigur sa incheiem o retrospectiva a saptamanii politice fara sa vorbim despre marii perdanti ai europarlamentarelor: PRM si PNG (PIN si PC erau perdanti din start, deci nu ne vom ocupa de ei deocamdata). Dupa cum era de asteptat, Corneliu Vadim Tudor a revenit asupra demisiei din parlament, probabil pentru ca parlamentarii sai au refuzat sa-si paraseasca fotoliile. Liderul PRM a reluat discursul dur al anilor 1990, dar nu stim inca ce strategie de relansare va adopta. Momentul artistic postelectoral a fost asigurat de Daniela Buruiana care, dupa ce a declarat ca partidul a ajuns pe mana unor "batranei anchilozati", si-a trimis sotul la sediul partidului pentru a-i depune demisia din functia de vicepresedinte. Ce sa zicem? Ca sobolanii fug primii de pe corabia care se scufunda sau ca gura pacatosului adevar graieste?

In ceea ce-l priveste pe Gigi Becali, care a ratat la limita testul electoral, remarcam doar ca, in ciuda esecului, si-a amanat demisia din fruntea partidului. Domnul Becali spera desigur intr-o degringolada a PRM si va incerca sa atraga electoratul acestuia. Cine stie, poate ca in cele din urma o va coopta chiar pe doamna Buruiana in calitate de consilier!