Domnule Flutur, luati-va arbitrul inapoi! - Sau despre rezerva de cadre a partidelor

Arhivele Nationale ale Romaniei (ANR) au ratat la mustata (dar oare de-adevaratelea?) ocazia de a avea un nou director in persoana unui oarecare Constantin Gheorghe, membru PD-L, fost arbitru de fotbal, aterizat ca propunere in valtoarea impartirii posturilor. Omul e din Suceava si a fost promovat saptamana trecuta ca "propunere" la sefia Arhivelor Nationale de catre Gheorghe Flutur, vicepresedinte al PD-L. In stilul sau harnic militant, Flutur a explicat ca propunerea lui Constantin Gheorghe pentru Arhive, alaturi de cea a altor doi clienti, unul pentru Ministerul Sanatatii si altul pentru Posta Romana, "a fost validata intr-o sedinta a organizatiei sucevene". Ca "noi am venit cu oameni pentru ce are nevoie partidul si speram ca vor fi aprobate" (n. m., propunerile). Asadar, ca procedura, nimic de reprosat: organizatia democrat-liberala din Suceava, cu un scor foarte bun la alegerile din 30 noiembrie, este reprezentata in Comisia speciala pentru selectarea secretarilor de stat (postul de sef al ANR este si el asimilat cu functia de secretar de stat) si a sefilor de agentii si autoritati guvernamentale. Nu cunoastem competentele in materie de sanatate si posta ale sucevenilor adusi la Bucuresti "pentru ce are nevoie partidul". Despre Constantin Gheorghe, insa, harazit Arhivelor, stim ca a fost antrenor de fotbal care a condus 213 meciuri in Divizia A, 14 sezoane intre 1984-1997. Mai stim de la omul de afaceri Adrian Porumboiu ca l-a avut ca angajat, asigurand directoratul uneia dintre firmele sale de panificatie, Mopan. Altceva? Nimic, daca precizam ca scandalurile amoroase mediatizate in aceasta toamna in legatura cu C.G. nu ne intereseaza. Singura emotie/indoiala a fostului antrenor si aspirant la functia de director la ANR, de altfel, onorat de propunere, tine de faptul ca institutia apartine unui minister controlat de PSD.
Ce sa spui? Ce sa explici? Sa incepi cu paguboasa impartire a posturilor de sus si pana jos, doar pe criterii politice, din patru in patru ani? Sa reamintesti suspendarea si chiar sfidarea Legii functionarului public fata cu realitatea din teren, care ne arata cum in toate mandatele posturile publice centrale si locale sunt golite in graba si umplute tot in graba cu clienti politici? Nu ne-am fript destul cu o Rodica Stanoiu, nefrecventabila de catre Comisia Europeana, la fel ca si urmasul ei, liberalul Tudor Chiuariu? Nu ne-a ajuns Adomnitei? Sau seful ANRE, Gergely Olosz, numit in functie pe motiv de rudenie cu consilierul lui Marko Bela si care, chestionat in comisia de specialitate, nu putea ingaima doua vorbe? Ce ai putea sa-i spui lui Gheorghe Flutur care a venit cu arbitrul de fotbal "pentru ce are nevoie partidul"? Poate sa-i spui ca un arbitru de fotbal la Arhive e la fel de potrivit ca un istoric la arbitrarea unui meci de fotbal! Dar stie Gheorghe Flutur ca, dupa aproape 20 de ani, Arhivele Nationale au un director tanar, competent si muncitor, in persoana istoricului Dorin Dobrincu, care s-a inhamat la reformarea si modernizarea institutiei si care trebuie nu schimbat, ci sustinut? Va fi inteles Gheorghe Flutur ca partidul si mai ales societatea romaneasca nu au nevoie de rasplatirea clientilor politici suceveni, ci de oameni care stiu despre ce e vorba intr-un post? Ma indoiesc. Si cu asta ajungem la boala mai veche, nu doar a PD-L, ci a tuturor partidelor din Romania: rezerva de cadre. De ani de zile, structura piramidala a partidelor face ca, dupa instalarea la putere, un grup restrans de la centru sa imparta posturi pe criterii de fidelitate politica si contributie baneasca la alegeri. Scrutinul partial uninominal din 2008 a dat putere filialelor, care, in functie de rezultate, au batut la usa centrului (ocupandu-l chiar, autoritar, vezi PSD) si si-au impus oamenii din teritoriu. Un pas inainte s-ar zice. Dar metoda si criteriile de recrutare au ramas aceleasi: fidelitate si contributie baneasca in alegeri. Cu alte cuvinte, painea si cutitul s-au mutat in mana cate unui lider local, care pretinde si obtine control asupra hotararilor de la centru. Lozinca "interesului public" este frecvent vehiculata, dar peste interesele de grup, grupuscul sau persoana nu se trece. Iar aceste interese tin exclusiv de protejarea si sporirea gradului, si asa inalt, de capatuiala. Competenta care ar avea legatura cu interesul public este secundara si doar printr-un noroc sa nimereasca un om potrivit la locul potrivit. Stiti, de exemplu, ca in toiul crizei financiare si economice, in guvernul Romaniei nu exista nici macar un economist?
Desi proclama demagogic promovarea tinerilor specialisti in politica (scoli de vara, organizatii de tineret), partidele sunt stanjenite cand un bun tehnician pe un domeniu anume si pe deasupra tanar se apropie de sediile lor. El este privit ca un uzurpator in fata caruia se ridica la repezeala baraje de netrecut. Ca sa bifeze, insa, atat de ceruta primenire cu tineri specialisti, partidele selecteaza si imping in fata clone ale unor lideri harsaiti din partid sau marunte slugi, ca fostii ministrii liberali din reteaua Fenechiu.
Oricum, in Romania nu exista institutii de invatamant superior serioase, asa cum este, de pilda, in Franta, L Ecole Nationale d Administration (ENA), infiintata de generalul de Gaulle in 1945, chiar pentru a furniza elita politica si administrativa a tarii. ENA, unde candideaza 1.388 de tineri pe 80 de locuri, ii inarmeaza pe absolventi nu doar cu un bagaj serios de cunostinte, ci si cu practica elementara necesara ocuparii unui post (cum sa faci fata unei crize datorate deraierii unui tren cu incarcatura periculoasa, cum sa te porti la un dineu s.a.m.d.).
Politicienii din varful partidelor raman amatori si captivii instinctelor primare de capatuiala. Un fost arbitru de fotbal la Arhive pare o gluma grotesca si totusi ea a prins contur si a strabatut lungul drum Suceava-Bucuresti. Sa speram ca si retur.